Guvernul PDL – campionul ilegalităţilor?

Tema principală de discuţie a începutului de an este reprezentată, desigur, de funcţionarea justiţiei şi de activitatea diverselor instituţii implicate în acest sistem. De la condamnarea lui Adrian Năstase, într-un dosar în care nu există probe directe care să ateste vinovăţia fostului premier, subiectul funcţionării indepedente a tribunalelor şi parchetelor a devenit omniprezent în mass-media. Deşi suntem abia în ianuarie, până acum procurorii DNA nu au stat degeaba, realizând deja mai multe arestări controversate în rândul politicienilor. În paralel, instituţii precum Curtea Constituţională a României şi Consiliul Superior al Magistraturii funcţionaeză la turaţie maximă, încercând să dea răspunsuri pentru situaţiile care le sunt semnalate.

CCR-ul a dat deja două hotărâri importante în legatură cu descentralizarea şi cu modificările aduse de Parlament Codului Penal pe finalul anului trecut. Din acest punct de vedere, ne putem aştepta ca instanţa constituţională să fie anul acesta extrem de ocupată cu sesizările venite din partea lui Traian Băsescu şi a opoziţiei PDL, care nu vor înceta să caute nod în papură în ceea ce priveşte actele normative emise de Guvern şi Parlament.

Între timp, situaţia de la CSM s-a schimbat parţial după plecarea Oanei Schmidt-Hăineală de la conducere, deşi încă există multe elemente de natură să pună funcţionarea acestei instituţii sub semnul întrebării. De exemplu, anunţarea candidaturii actualului preşedinte al CSM, judecătorul Adrian Bordea, a avut loc înainte de votul membrilor instituţiei şi, din acest motiv, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a afirmat că scrutinul nu s-a desfăşurat transparent. Indiferent de aceste consideraţii, dacă trandul instituit la începutul lui 2014 se va menţine, se pare că cea mai importantă parte a CSM va fi reprezentată de Inspecţia Judiciară, structură teoretic autonomă care se ocupă de verificare independentă a tuturor organismelor din sistem.

De fapt, Inspecţia Judiciară a reprezentat primul casus belli între fosta şi actuala conducere a CSM. Într-un interviu acordat ziarului România Liberă, Oana Schmidt-Hăineală a încercat să explice de ce nu e bine că noul preşedinte CSM a stabilit ca instituţia să sesizeze Inspecţia Judiciară în legătură cu activitatea DNA şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, controlul judiciar ar trebui să se pronunţe în legătură cu maniera în care procurorii Parchetului de pe lângă ICCJ şi ai DNA ar instrumenta, sau mai bine spus nu ar instrumenta, câteva zeci de dosare deschise în urma plângerilor formulate în ultimel luni de Corpul de Control al Primului-Ministru între mai 2012 şi decembrie 2013. În total, instituţia aflată la dispoziţia premierului a depus 47 de sesizări către organele de urmărire penală, semnalând 334 de posibile fapte penale. Dintre acestea, 30 de sesizări, care vizează 182 de posibile fapte penale, au ajuns la DNA, 16 sesizări, care vizează 140 de fapte penale, la Parchetul General, iar la DIICOT a fost transmisă o sesizare, referitoare la 12 posibile fapte penale.

Unele sesizări datează deja de mai bine de un an şi jumătate, dar până în prezent DNA-ul, Parchetul General şi DIICOT-ul nu au luat, în majoritatea lor, niciun fel de măsuri concrete vizând soluţionarea dosarelor. Problema nu este aceea că cele trei instituţii ar fi dat neînceperi ale urmăririi penale peste neînceperi ale urmăririi penale, ci aceea că cele trei parchete nu au făcut nimic cu dosarele, ţinându-le prin sertarele lor. Desigur, se poate argumenta că cele trei instituţii sunt extrem de ocupate, dar, coincidenţă, majoritatea plângerilor se referă la fapte care ar fi avut loc în vremea guvernării PDL.

Cele mai multe plângeri se referă la activităţile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în urma controalelor desfăşurate la de către Corpul de Control al Primului Ministru şi de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii la CNSAS rezultând 30 de sesizări către DNA. Una din cele mai mari afaceri semnalate se referă la derularea contractului pentru construirea şi operarea “Sistemului Informatic Unic Integrat al asigurărilor de sănătate din România” (SIUI), care deşi a costat enorm, nu e gata nici astăzi. Mai mulţi preşedinţii CNAS şi directorii generali adjuncţi economici din perioada 2002 – 2012 sunt acuzaţi că ar fi prejudiciat statul român cu 705,6 milioane RON doar în ceea ce priveşte SIUI. În plus, cele două corpuri de control au mai descoperit şi alte prejudicii, care se ridică în total la 260 milioane RON, legate de neîncasarea unor contribuţii aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011. De la venirea la putere a Alianţei DA, CNAS-ul s-a aflat de regulă în zona de influenţă a PDL, majoritatea prejudiciilor semnalate datând din această perioadă.

De asemenea, o altă situaţie interesantă se găseşte în ceea ce priveşte actele adiţionale aduse la contractul cu firma americană Bechtel de anumiţi miniştrii democrat-liberali. În aceste notificări sunt acuzați de posibile fapte de natură penală politicieni de marcă ai PDL precum Gheorghe Dobre, Monica Macovei, Radu Berceanu, dar şi fostul şef CNADNR, Cristian Duica.

Nu că apropiaţii preşedintelui Băsescu nu şi-ar fi luat şi ei partea leului, aşa cum este cazul lui Vladimir Tismăneanu. Istoricul, în calitate de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, ar fi beneficiat de decontarea mai multor cheltuieli de călătorie ce nu se justificau ca fiind în interes de serviciu.

Dacă acestor exemple mari mai adăugăm şi alte câteva sesizări legate de activitatea anumitor autorităţi locale conduse de lideri PDL, cel mai bun exemplu fiind fraudele semnalate la Piatra-Neamţ, atunci imaginea devine din ce în ce mai clară. Preşedintele Traian Băsescu şi PDL-ul s-au folosit de instituţiile statului în interese proprii, asta când nu încercau orice pentru a devaliza bugetul public. Panorama pe care sesizările Corpului de Control al Primului Ministru o creează este cât se poate semnificativă, mai ales că mulţi dintre cei care urlă acum în legătură cu independenţa justiţiei au dosare gata de trimis în instanţă.

Arestările şi condamnările din ultimele luni par să se desfăşoare după un tipar, cei ale căror dosare intră în instanţă sau cei declaraţi vinovaţi fiind de regulă adversari ai fostei puteri şi ai lui Traian Băsescu. Dacă într-adevăr parchetele sunt independente de puterea de la Cotroceni, atunci nimeni nu ar semnala tendinţa de a favoriza “justiţiabilii” PDL. În schimb, Parchetul General şi DNA preferă să ţină la conservare nişte dosare în care există deja dovezi doar pentru că numele implicate nu sunt din partea actualei puteri. Desigur, totul reprezintă o simplă coincidenţă şi procurorii sunt sută la sută independenţi în România.