Hellvig despre colaborarea SRI - DIICOT. Bilanţ DIICOT 2014

Eduard Hellvig a făcut această apreciere la bilanţul DIICOT pe 2014, prezentat vineri.

''Sunt convins că va fi una extrem de bună'', a spus șeful SRI.

La bilanțul DIICOT au fost prezenți vicepremierul Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, șeful Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, procurorul general Tiberiu Nițu, procurorul șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Iacob, membri ai CSM.

Citeşte şi: Cele trei cerinţe pentru a fi ales şef DIICOT enunţate de Robert Cazanciuc

Bilanţ DIICOT 2014

Procurorul șef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, a declarat vineri, la prezentarea bilanţului activităţii DIICOT pe 2014,  că minorii au reprezentat în o treime din numărul persoanelor traficate.

Hosu a arătat că România este o țară de origine, de tranzit sau de destinație pentru persoanele traficate în scopul muncii și al exploatării sexuale.

"Românii sunt traficați către țări europene ca Slovenia, Cehia, Polonia, Grecia sau Italia în scop de muncă forțată, pentru exploatare sexuală și pentru cerșetorie. Minorii am constatat că în anul 2014 au reprezentat o treime din numărul persoanelor traficate. Fenomenul exploatării prin muncă forțată a crescut, iar fenomenul exploatării sexuale s-a menținut în aceleași cote constante. Traficul de persoane în vederea exploatării prin cerșetorie a scăzut în România în anul 2014, la fel și săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prin acte de violență extremă sau prin lipsire de libertate", a spus Giorgiana Hosu, citată de Agerpres.

Ea a subliniat că nu s-a înregistrat cazuistică din perspectiva traficului de persoane în scopul prelevării de organe, de țesuturi sau de celule.

"În ceea ce privește traficul de migranți, fenomenul acesta a crescut în România în 2014, aflându-se pe ruta migraționistă nord-balcanică și în sudul principalei rute de emigrare estice. Presiunea constantă în anul 2014 a fost pe frontiera albastră a țării din punctul de vedere al intrării ilegale, cel mai încercat segment de frontieră fiind cel cu Bulgaria. Pe componenta de ieșire din țară în mod ilegal, frontiera cea mai vizată a fost cea cu Ungaria, în mod firesc, pentru că este țară membră a spațiului Schengen", a menționat Hosu.

Potrivit ei, din cazurile investigate a reieșit că un imigrant sirian plătește în jur de 12.000 până la 15.000 de dolari pentru a ajunge în Ungaria.