Încearcă BEC să îngreuneze votul din Diaspora?

Și aceasta pentru că, în loc să vedem o colaborare între autoritățile care au în sarcină organizarea și supravegherea procesului electoral, am asistat mai degrabă la un soi de război surd între BEC și MAE, legat de măsurile care pot fi luate pentru ca problemele apărute pe 2 noiembrie să nu se mai repete în cel de-al doilea tur.

Prima bătălie în această dispută a fost dată în jurul posibilităților legale de a fi înființate noi secții. În loc să acționeze pentru clarificarea nelămuririlor existente, BEC a jucat de o manieră mai degrabă politică, refuzând să își asume responsabilitatea interpretării legislației. Dacă lăsăm la o parte comunicatele publice, care în mod firesc, nu au nicio valoare în relațiile instituționale, BEC nu a emis nici până în ziua de astăzi hotărârea solicitată de către MAE prin care să clarifice dacă se pot înființa noi secții de votare între turul I și cel de-al doilea.

Pe de altă parte, nici în privința restului măsurilor prin care MAE a încercat să eficientizeze procesul de votare din secțiile existente la ora actuală în străinătate nu se poate spune că BEC a jucat corect și în interesul îndeplinirii mandatului legal pe care îl are pentru a veghea la buna desfășurare a alegerilor. Ba dimpotrivă.

Citeşte şi: Demascarea discursului lui Iohannis despre Diaspora

BEC a respins propunerea Ministerului de Externe pentru ca reprezentanţii politici din secţiile de votare din diaspora să fie înlocuite cu persoane popuse de MAE, pentru a nu mai exista riscul ca, din pricina absențelor înregistrate, procesul de vot să fie îngreunat. Ceea ce înseamnă că, dacă din nou reprezentanții ACL se vor decide să absenteze, secțiile de votare nu vor putea funcționa la capacitate maximă.

Să nu uităm în acest sens că la primul tur de scrutin au lipsit nu mai puțin de 132 de reprezentanți ai ACL. Iar această absență s-a simțit. Cu siguranță, că numărul de persoane care ar fi putut să voteze dacă cei 132 s-ar fi prezentat la muncă ar fi fost semnificativ mai mare, ținând cont că de numărul de persoane care fac parte din comisia de votare depinde și numărul de ștampile care pot fi utilizate în procesul de vot, dar și ritmul de înregistrare al alegătorilor care vor să își exercite acest drept.

Și atunci, se ridică în mod firesc mai multe întrebări. Ce interese are BEC să împiedice eficientizarea procesului de vot? De ce nu vrea BEC să ia măsuri de siguranță? Vrea BEC să creeze condiții pentru ca procesul de vot din străinătate, în cazul în care vor apărea noi disfuncționalități, să poată fi contestat?

Este greu de răspuns. Însă, ceea ce știm cu certitudine este că, în mod sigur, cei care ar putea avea de pierdut vor fi din nou românii din Diaspora.

Citeşte şi: Muhuleţ a dat de gol BEC, dar băsisto-iohanniştii nu aud