Independenţa energetică – o cheie a alegerilor prezidenţiale
în anii următori companiile din sectorul enegergetic vor investi în ţara noastre sume considerabile şi vor crea locuri de muncă pentru a exploata resursele din Marea Neagră.
În contextul regional tot mai tensionat ca urmare a situaţiei conflictuale din Ucraina, ce are consecinţe economice asupra întregului continent european, se pune tot mai mult problema asigurării independenţei energetice a ţării noastre. Cu toate că preşedintele României nu are atribuţii în stabilirea politicilor energetice, rolul său este important în stabilirea viziunii care să ghideze statul român pentru îndeplinirea unor obiective strategice.
În acest moment, ţara noastră îşi asigură în proporţie de 80% din consumul de gaz din resurse interne iar în următorii ani va începe exploatarea de hidrocarburi din Marea Neagră. Pe lângă resursele clasice de gaz recent descoperite în largul Mării Negre şi cele aflate în curs de epuizare, ţara noastră poate recurge şi la extracţia gazelor de şist care pot conferi României o poziţie strategică în domeniul energiei. Conform estimărilor realizate de Agenţia Americană pentru Informare în Energie, România deţine rezerve de gaze de şist de 1,444 miliarde de metri cubi, ceea ce situează ţara noastră pe locul al treilea în Europa.
În calitate de premier, Victor Ponta a acordat o atenţie deosebită demarării unor proiecte necesare asigurării primilor paşi pentru atingerea independenţei energetice. În acest sens, Executivul a acordat companiilor din sectorul energetic posibilitatea de a prospecta în Marea Neagră după hidrocarburi şi gaze covenţionale şi de a explora subsolul României pentru a descoperi resurse de gaze de şist. Mulţumită sprijinului guvernamental, în anii următori companiile din sectorul enegergetic vor investi în ţara noastre sume considerabile şi vor crea locuri de muncă pentru a exploata resursele din Marea Neagră.
Citeşte şi: Independenţa energetică, un obiectiv al vizitei lui Ponta în SUA
Pe lângă asigurarea nevoilor interne de gaz, cabinetul condus de Victor Ponta a iniţiat o serie de proiecte ce privesc exportarea excedentului de gaz în statele vecine. În acest sens, recent Victor Ponta şi omologul său moldovean, Iurie Leancă, au inaugurat recent gazoductul Iaşi-Ungheni, care va fi prelungit mai departe, pe teritoriul Republicii Moldova, spre Bălţi şi Chişinău. Totodată, până la sfârşitul acestui an, ţara noastră şi Bulgaria vor fi conectate printr-o conductă de gaze între oraşele Giurgiu şi Ruse, care îi va permite ţării vecine ca în viitorul apropiat să îşi reducă dependenţa de energetică de Rusia.
Dacă Victor Ponta propune ca strategie dobândirea de către ţara noastră a independenţei energetice şi transformarea României într-un furnizor important de gaz pentru statele din regiune, Klaus Iohannis nu are o viziune clară în acest domeniu. Într-un interviu din luna august, preşedintele PNL declara că se opune exploatărilor de gaze de şist însă de atunci şi până acum nu a propus o alternativă.
În ceea ce o priveşte pe Elena Udrea, tema dobândirii independenţei energetice nu a constituie o preocupare a discursului său public. După o lungă perioadă de tăcere, recent a declarat că se opune exploatării gazelor de şist, însă nu a vorbit deloc despre soluţiile pe care le vede pentru ca România să devină autosuficientă din punct de vedere energetic.
În condiţiile în care principalii competitori din partea Opoziţiei la alegerile prezidenţiale nu au o viziune în ceea ce priveşte exploatarea potenţialului energetic pe care îl are România, o asemenea abordare superficială îi transformă în candidaţi neserioşi. Un candidat la funcţia supremă în stat nu îşi permite să ignore nevoia de independenţă energetică a ţării noastre, tema aceasta fiind una din preocupările importante ale electoratului la ora actuală, în condiţiile în care întreaga Europă trăieşte cu teama că Rusia poate oricând opri livrarea de gaze, ca o contramăsură la sancţiunile economice.