Iohannis a lăsat moştenire FDRG şi problemele cu ANI

Chiar dacă este cunoscut în special pentru faptul că a făcut din Sibiu Capitală Culturală Europeană, realitatea este că, din funcţia de primar, Klaus Iohannis a urmărit mai degrabă interesele propriului grup în dauna comunităţii pe care o conduce. În perioada în care se afla la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România şi în fruntea Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis s-a luptat în instanţă pentru a obţine dreptul de moştenitor al patrimoniului Grupului Etnic German, organizaţie care în cel de-al doilea război mondial a colaborat cu regimul nazist. După ce a obţinut în justiţie recunoaşterea calităţii de succesor al FDGR în baza căruia a dobândit dreptul de a revendica bunurile care au fost trecute în proprietatea statului de la minoritatea germană, Klaus Iohannis a retrocedat în natură Forumului, din calitate de primar, o mulţime de imobile din centrul oraşului în care funcţionau instituţii publice.

Citeşte şi: Zi DECISIVĂ pentru Klaus Iohannis. ÎCCJ dezbate joi dosarul în care este declarat incompatibil de ANI

În beneficiul clicii sale din cadrul Forumului, Klaus Iohannis a semnat un contract cu SC Tipografie Honterus SRL în 2010, deţinută de FDGR, al cărui preşedinte era la momentul respectiv. În august 2013, ANI s-a autosesezizat şi a cerut parchetului cercetarea lui Klaus Iohannis pentru conflict de intrese în cazul contractului semnat de Primăria Sibiu şi SC Tipografie Honterus SRL. Potrivit ANI, Klaus Iohannis a încălcat dispoziţiile articolului 2.531 din Codul Penal, potrivit căruia: "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material". În luna martie a acestui an, Curtea de Apel Alba Iulia a decis suspendarea procesului în care este implicat actualul preşedinte al PNL, deoarece parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desfăşoară o urmărire penală pentru aceleaşi fapte.

Numele lui Klaus Iohannis este leagat şi de un alt dosar de incompatibilitate instrumentat de ANI. Potrivit Agenţiei, liderul liberal a încălcat legea incompatibilităţii, pentru că ar fi ocupat, în 2003, funcţia de administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu-Şura Mică în paralel cu cea de primar. Preşedintele PNL a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat. În aprilie 2013, Iohannis a fost acuzat tot de ANI că ar fi deţinut ilegal, în mod simultan, atât funcţia de primar al Sibiului, cât şi de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a companiilor de stat Apă Canal SA Sibiu şi Pieţe SA. Edilul a contestat decizia ANI şi a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia, însă Agenţia a depus recurs iar acum dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie urmând ca instanţa să dezbată pe 30 septembrie admisibilitatea recursului declarat de instituţia de integritate.

Aflat în fruntea Primăriei Sibiu sau a FDGR, lui Klaus Iohannis i-a păsat doar de propriul interes. În momentul în care edilului sibian i s-a oferit posibilitatea de a intra în politica mare, Klaus Iohannis a lăsat Forumul pe mâna unui apropiat de-al său, nimeni altul decât propriul fin, Paul Jurgen Porr, pe care l-a cununat în 2006. În momentul în care s-au organizat alegeri interne pentru desemnarea unei noi conduceri a FDGR, actualul preşedinte al PNL a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca finul său să preia conducerea Forumului. Altfel spus, moştenirea lui Iohannis pentru organizaţia care l-a adus în politică este un patrimoniu obţinut prin mijloace ilicite, o căruță de procese şi un lider instalat prin nepotism.

Citeşte şi: Klaus Iohannis candidat. Confesiunea religioasă – o problemă pentru Klaus Iohannis în relaţia cu electoratul