Instanța Supremă a decis că dobânda BCR dintr-un contract de credit e abuzivă

Magistraţii de la ÎCCJ au declarat ca abuzivă clauza BCR prin care banca are dreptul să calculeze „discreţionar" dobânda creditului, în temeiul legii 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, scrie ECONOMICA.net.

Decizia a venit în cazul Munteanu, dosarul 17947/3/2011, un litigiu pornit în martie 2011 la Tribunalul Bucureşti. Clientul BCR, beneficiarul unui credit ipotecar din 2008, a cerut instanţei să constate ca fiind abuzive mai multe clauze din contract, care se referă la modul de calcul a dobânzii, la comisionul de administrare şi cel de acordare, precum şi la clauza care permite băncii să declare scadenţa anticipată a creditului dacă valoarea garanţiei scade sub cea de la momentul acordării împrumutului.

În martie 2012, Tribunalul a dat doar parţial dreptate clientului, reprezentat de casa de avocatură Pipera şi asociaţii. A dispus eliminarea comisioanelor şi restituirea sumelor aferente, dar nu s-a atins de clauza de dobândă.

Decizia a fost atacată cu apel de ambele părţi, şi Curtea de Apel a dat dreptate întru totul clientului în noiembrie 2012, când a dispus şi modificarea clauzei de dobândă.

Dobânda de la sediul BCR

BCR a utilizat în contractele de credit ipotecare/imobiliare o dobândă fixă în primul an, urmată de o rată formată din „dobânda de referinţă variabilă", la care se adauga o marjă fixă. După primul an, dobând creditului creştea de la 5,5-7,5% la peste 10%, în momentul în care se aplica dobânda internă.

Iată cum arată clauza din contractul lui D. Munteanu – aceasta variază faţă de alte contracte doar în privinţa nivelului dobânzii din primul an şi a nivelului marjei:

„La data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de 7,4% pe an şi este fixă în primele 12 luni şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 12 luni, începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct. 7 şi 8. După această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă 1,5 procente".

Curtea de Apel a decis să înlocuiească DRV cu Euribor la care se adaugă marja fixă iniţială de 1,5 puncte procentuale. La fel ca în cazul tuturor contractelor BCR, la momentul emiterii OUG 50/2010, banca a crescut marja fixă de dobândă la peste 9 pp.

În apel, după pronunţarea deciziei, clientul a venit cu o cerere de completare, prin care să se stabilescă cotaţia Euribor folosită la calculul dobânzii. Curtea de Apel a hotărât ca dobânda să varieze în funcţie de Euribor la o lună – un indicator folosit mai rar de către bănci în contracte, fiind preferate scadenţele la trei şi şase luni.

ÎCCJ, teritoriu interzis pentru clienţi, până acum

BCR, prin avocaţii de la Nestor Nestor Diculescu Şova, a făcut recurs la ÎCCJ. Până la cazul Munteanu, BCR a avut câştig de cauză în toate acţiunile care au ajuns la instanţa supremă, şase la număr – o parte din ele fiind acţiuni întemeiate pe OUG 50/2010, lege modificată între timp, iar celelalte s-au bazat doar adiacent pe legea 193/2000 fiind cu obiectul obligaţia de a face, nu acţiuni în constatare. De altfel, cei de la BCR au evidenţiat în ultimii ani că hotărârile instanţei cu cel mai înalt grad din România le-au fost favorabile, chiar dacă au pierdut mai multe procese în ţară, aşa că aveau motive să fie încrezători că ÎCCJ le va fi favorabilă şi de această dată. Aceştia au câştigat un proces inclusiv printr-o contestaţie în anulare la ÎCCJ - în cazul Voda - o procedură extraordinară foarte rar admisă de instanţe.

ÎCCJ a judecat recursul în noiembrie 2013 şi a admis în parte cererea BCR. La momentul afişării pe portalul instanţelor a acestei decizii, nu era clar ce anume a hotărât Înalta Curte.

ÎCCJ: clauza de dobândă variabilă este abuzivă

Potrivit motivării redactate recent şi studiată de ECONOMICA.NET, judecătorii au hotărât că formula DRV este abuzivă, dar că instanţa de apel a greşit când a intervenit în contract înlocuind o clauză abuzivă cu o nouă formulă (Euribor + 1,5 pp). Legea 193/2000 şi directiva europeană din care se trage, precum şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene spun că instanţa constată caracterul abuziv al unei clauze şi dispune eliminarea acestei din contract ca fiind nulă.

Citește mai mult pe ECONOMICA.net.