Instanţa amână decizia privind cererea de redeschidere a urmăririi penale în cazul lui TRAIAN BĂSESCU

"Când se aduce în spaţiul public ideea că un şef de stat, în colaborare cu un general american, a putut să fure bani, iar autorităţile române fac un spectacol din lucrul acesta, nu prinde bine României", a spus Băsescu, la ieşirea din sediul judecătoriei. 

Fostul preşedinte a adăugat că va solicita Parchetului să fie audiat cât mai repede, negând toate acuzaţiile care i se aduc. 

"Am respins orice afirmaţie a lui Vadim Tudor cu privire la însuşirea unor sume. De asemenea, am arătat judecătoarei că operaţiunea a fost desfăşurată de serviciile secrete ale României, SIE, SRI şi serviciile Armatei, noi având trupe în Irak. De asemenea, am cerut Parchetului General, în cazul în care se va decide redeschiderea dosarului, să mă audieze foarte rapid, pentru că a trena în spaţiul public o astfel de suspiciune este defavorabilă inclusiv pentru România. Să presupui că un şef de stat şi-a însuşit din banii alocaţi unei operaţiuni în afara teritoriului naţional este inadmisibil. (...)'', a declarat Băsescu. 

Acest dosar a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005. 

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 - 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor. 

Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5, care şi-a declinat competenţa în acest caz pe 28 mai 2015. Cauza a ajuns apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5.

Citeste si: Traian Băsescu, despre presupusa întâlnire cu Dorin Cocoș: Nu era Cocoș. Ce-ar fi să "recunosc" că era Mihai Gâdea?