Rețeaua "Academia Infractorilor Români" a fost trimisă în judecată

DIICOT susține că în cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracțiuni, din care 27 infracțiuni de tâlhărie comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franța, Germania, Austria, Danemarca și două infracțiuni de furt calificat comise în Andorra și Marea Britanie.

Au fost deferiți justiției pentru constituire, aderare și sprijinire de grup infracțional organizat, instigare și complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului și tăinuire: Adrian Botez (fost Lazăr), Vasilică Popa (fost Purice), Florin Savu, Andreea Niță, Gabriela Chirilă, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Cosmin Munteanu, Alexandru Pădurean, Constantin Mihai, Daniel Diță, Bogdan Movilă, Ionuț Ispas, Andrei Rusu, Constantin Bostan, Alexandru Martiniuc, Adrian Chindea, Laurențiu Ursu, relatează Agerpres.

Procurorii au reținut că, din 2011, rețeaua a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider — comandant suprem, identificat în persoana lui Adrian Botez zis "Țâță", și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de "ofițer".

Ultimul eșalon era cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori, cât și majori, din județul Neamț, de regulă din familii fără posibilități financiare, unii din orfelinate, alții cu antecedente penale, dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câștigate prin comiterea infracțiunilor.

DIICOT precizează că Adrian Botez a pus bazele acestei organizații criminale în 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalți co-inculpați au fost arestați, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă în 9 mai 2011 și dat în urmărire generală. Inițial, el și persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracțiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracție din diverse centre comerciale din țările vest europene.

Ulterior, susțin procurorii, el a regândit strategia infracțională și modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor și bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutați pe care îi instruia pentru jafuri în plină zi. Conform DIICOT, au fost imitate metodele folosite de celebra grupare infracțională Pink Panters, apărută în spațiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violență și amenințare, bazat pe șocul celor atacați, reușind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre prețioase și ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.

"Această grupare s-a structurat și s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la 'codificarea' regulilor și a modului de organizare și funcționare, într-un așa numit 'Regulament al Academiei', având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de 'contract secret de muncă', precum și capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum și un capitol distinct referitor la 'judecata' la care trebuie să se supună cel care greșește ori trădează. Fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecății efectuate în 'Comisia Membrilor' — comisia fiind compusă din 'comandantul suprem', 'avocatul' celui acuzat, 'contabilul Academiei', precum și 'ofițer în rezervă, peste 50 ani', 'ofițer care a executat peste 10 ani', 'ofițer activ cu vechime de 5 ani'", se arată în comunicat.

DIICOT arată că acest regulament stabilea că membrii cu gradul de "ofițer", care au acționat în cadrul grupării cinci ani, se pot desprinde și "își pot întemeia o mică Academie", pe care s-o controleze singuri, dar cu acordul și cu susținerea "grupării mamă". Anchetatorii au constatat că s-au desprins două fracțiuni, una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, care împreună cu alți membrii sunt deja cercetați și condamnați în Croația pentru tâlhărie, iar o alta ce a acționat independent și ai cărei o parte dintre membri sunt cercetați în stare de arest preventiv în Marea Britanie.

Instituția mai menționează că și după cea de-a doua prindere a lui Botez, la 16 ianuarie 2015, în Cluj Napoca, după încarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activității prin persoane care îl vizitau în arest.

"Grupul infracțional își plănuia minuțios loviturile, bazate pe antrenamente riguroase, pe studiu de cataloage cu mărci renumite de ceasuri, pe vizionare de clipuri pe internet ale unor fapte similare comise de cunoscuta grupare criminală Pink Panters, până la studierea topografiei locurilor din țările unde urmau să atace, urmând pas cu pas regulile stabilite", se mai spune în comunicat.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

În cadrul anchetei, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între România și Marea Britanie, extins prin act adițional și cu Belgia.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.