Ioana Petrescu: Sistemul actual de redevenţe va fi prelungit un an

Noul mod de taxare a fost elaborat împreună cu specialişti în domeniu, după ce au fost solicitate informaţii şi cu privire la implementarea sistemelor de taxare a resurselor naturale de către alte state, şi a fost discutat cu Fondul Monetar Internaţional, a precizat oficialul MFP într-un interviu Agerpres.

La acest moment, există pregătit un proiect de lege privind acest nou mod de taxare a resurselor, iar joi încep consultările cu companiile din domeniu. Ministrul Finanţelor spune că s-a dorit să existe suficient timp pentru consultări cu companiile, mediul de afaceri, societatea civilă, pentru dezbateri în Parlament, astfel încât să existe predictibilitate fiscală. Intenţia autorităţilor este ca acest nou mod de taxare să fie aplicat pentru o perioadă de 10-15 ani.

"În primul rând vom avea un nou sistem de taxare a resurselor naturale, dar am gândit acest mod de taxare în aşa fel încât să avem predictibilitate fiscală, să dezbatem acest nou sistem de taxare, să-l facem din timp, să nu descurajeze investiţiile şi să aducă bani la buget. Vom introduce un nou sistem de taxare a resurselor naturale probabil de la 1 ianuarie 2016, pentru a avea timp să-l dezbatem cu companiile petroliere, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, să-l trecem prin Parlament şi să-l discutăm cu toată lumea, să fie înţeles şi să avem predictibilitate fiscală, să fie cunoscut cu cel puţin un an înainte de toate părţile interesate.

Aici vreau să vă spun că a fost o întreagă saga a rescrierii acestui nou sistem de taxare. Atunci când am venit şi am preluat mandatul, în martie, nu se făcuse prea mult pe această zonă, deşi se ştia că sistemul de redevenţe expiră la sfârşitul acestui an şi trebuie să avem ceva nou. Am pornit practic de la un studiu al Băncii Mondiale, care exista deja în MFP la acel moment, am tras nişte concluzii pe baza acestui studiu şi ne-am dat seama imediat că avem nevoie de expertiză tehnică serioasă pentru a face şi estimări foarte clare bazate pe resursele naturale care există în România, bazate pe estimări ale resurselor naturale care vor exista probabil în viitorul apropriat şi calcule economice bazate pe cât putem să impozităm şi cât va aduce la buget.

În acest sens, m-am dus şi am cerut ajutor tehnic din mai multe părţi. M-am dus la Washington, la FMI, de mai multe ori, şi am cerut asistenţă tehnică. Premierul m-a invitat să vin la întâlnirea din Israel, din iunie, şi am cerut să am o întâlnire cu ministrul de Finanţe Lapid (Yair Lapid, ministrul isarelian al Finanţelor - n.r.) şi domnia sa m-a ajutat foarte mult, pentru că ei îşi schimbaseră sistemul de impozitare a resurselor naturale, aveau o comisie formată deja şi au dezbătut acest lucru vreo doi ani. Am cerut ajutorul şi ne-au trimis specialistul lor, pe profesorul Sheshinski (Eytan Sheshinski - n.r.), aici la Bucureşti.

Am lucrat împreună cu secretarul meu de stat asupra mai multor aspecte pe impozitarea resurselor naturale şi am învăţat mai multe lucruri de acolo, faptul că trebuie să fie un sistem pe mai mulţi ani, bătut în cuie, stabil, pentru că vrem să facem nou sistem pe 10-15 ani, nu-l poţi face peste noapte şi trebuie să-l dezbaţi foarte bine cu toate părţile implicate.

După ce am discutat cu profesorul Sheshinski, ne-am dus încă o dată la FMI cu aceste concluzii, le-am discutat cu ei, în final ne-au trimis această echipă tehnică, au venit şi au lucrat cu noi la începutul lunii septembrie, au scris un raport. În acel raport s-au analizat mai multe sisteme de taxare, la fel cum se vede în mai multe ţări. S-au analizat cumva 'pros and cons' (argumentele şi contra-argumentele - n.a.) pentru acest sistem de taxare, cum ar fi pentru România şi pentru resursele naturale din România şi cât putem să aducem noi la buget.

S-a calculat, de asemenea, cât este government take-ul (veniturile totale ale statului în domeniul petrolier, din taxe, redevenţe şi din participaţii - n.a.) în România relativ cu alte ţări. Practic, ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele. Când au făcut acest calcul au luat în considerare, au pornit de la sistemul actual, unde (companiile - n.a.) plătesc redevenţe, impozit pe profit, plătesc taxa pe construcţii speciale, i-am rugat să ia în calcul o taxă de 1%, pentru că aveam de gând să o coborâm de la 1,5% la 1%, şi au calculat astfel încât noi să ne facem o idee cam cât impozitează alte ţări aceste resurse naturale şi cam cât impozităm noi toate aceste resurse.

S-a făcut o simulare pe date care există în acest moment, care sunt acum resursele pe teritoriul României - aici vorbim pe de o parte de resursele tradiţionale, care există pe teritoriul României - şi o estimare a ceea ce există în Marea Neagră şi a ceea ce există din punct de vedere al gazelor de şist. S-a făcut şi această estimare pentru a vedea cum să facem o metodă de taxare, să luăm în considerare faptul că aceste resurse pe teritoriul României practic scad în fiecare an, dar există acest mare potenţial, mai ales în zona de offshore şi în Marea Neagră.

După ce s-au făcut aceste calcule, am început să analizăm un pic ce sistem de taxare putem să avem, astfel încât să nu descurajăm aceste investiţii în alte tipuri de resurse, dar să aducem şi bani mai mulţi la buget. S-au pus mai multe lucruri în balanţă. După ce s-au analizat mai multe tipuri de taxare a trebuit să luăm în considerare un pic şi care sunt implicaţiile pentru administraţie - fiecare tip de taxă este mai uşor sau mai puţin uşor de administrat şi aceste lucruri au fost luate în considerare. Apoi, când s-a luat o decizie cam care ar fi modul de taxare pe care o să mergem în continuare, l-am discutat cu FMI, de mai multe ori, şi la Bruxelles şi la Washington, în această toamnă. Noi suntem pregătiţi în acest moment cu modul în care se vor taxa resursele naturale. Există pregătit un proiect de lege, dar el va fi mai întâi dezbătut cu societatea civilă şi apoi trecut prin Parlament.

Noul sistem va intra în vigoare din 2016

Am avut mai multe discuţii cu premierul pe această temă, cu specialiştii pe care i-am menţionat, am discutat cu profesorul Sheshinski, am discutat şi cu profesorul meu de la Harvard şi toată lumea a fost de acord că trebuie un nou sistem, care să fie dezbătut, analizat de toate părţile implicate, trecut prin Parlament, nu făcut imediat, nu făcut prin Ordonanţă de urgenţă, lăsate companiile să înţeleagă acest sistem şi să aibă timp să se adapteze.

Ca atare, am decis ca de la 1 ianuarie 2015 să prelungim sistemul actual pentru un an, pentru a putea avea aceste dezbateri şi pentru a trece această lege prin Parlament. Vrem ca această lege să treacă şi să fie văzută şi de Opoziţie, eventual şi votată de Opoziţie, pentru că, încă o dată, aici vorbim de un nou sistem de taxare, vrem să fie pe 10-15 ani, deci nu numai cât stăm noi la guvernare ci şi după aceea, toată lumea trebuie să îl vadă şi să-l aprobe, să treacă prin Parlament.