Iohannis a transmis la CCR sesizarea de neconstituţionalitate privind incompatibilităţile

Potrivit sursei citate, motivele sesizării vizează aspecte de neconstituţionalitate constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, iar, pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor prevederilor Constituţiei, transmite Agerpres.

"În ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel, principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arată în sesizare.

Şeful statului subliniază că propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/ 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, în forma depusă de iniţiatori, viza modificarea şi completarea art. 10. Prin avizul nr. 375/ 2013, Consiliul Legislativ a precizat că, deşi reglementarea referitoare la serviciile comunitare de utilităţi publice face parte din categoria legilor ordinare, pentru care prima Cameră competentă este Senatul, totuşi, prin conţinutul normativ intervenţiile legislative propuse se constituie în norme derogatorii de la dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, motiv pentru care aceste prevederi ar trebui reformulate în mod corespunzător. De asemenea, prin acelaşi aviz, Consiliul Legislativ a semnalat că la momentul respectiv în procedura legislativă se afla o altă propunere legislativă având aceeiaşi iniţiatori, cu un obiect de reglementare similar, şi cu caracter organic, pentru care prima Cameră competentă era Camera Deputaţilor. Acest act normativ a fost respins de Senat, în calitate de Cameră decizională.

În sesizare, se arată că Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 a fost respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, iar aceasta a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor Art. 10 alin. (8) şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile Art. 37 si Art. 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.

Totodată, se arată că ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, pe 14 iulie 2014, fostul preşedinte Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În sesizare, se menţionează că, în cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare, cu aplicarea dispoziţiilor Art. 76 alin. (2) din Constituţie, republicată.

Şeful statului arată că, potrivit Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţia României, republicată, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general al autonomiei locale se reglementează prin lege organică.

Iohannis subliniază că prin articolul unic pct. 2 din legea dedusă controlului de constituţionalitate se modifică alineatul (8) al Articolului 10 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006, astfel: "Prin derogare de la prevederile Art. 37 şi 92 din Legea nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/ sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene, care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie" .

El consideră că, prin prevederile articolului unic pct. 2 - Art. 10 alin. (8) din Legea nr, 51/ 2006 -, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 instituie o autentică normă derogatorie de la dispoziţiile Art. 37 şi de la cele ale Art. 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001 în ceea ce priveşte reprezentarea comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ce au ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice direct de către primari, respectiv de preşedinţii de consilii judeţene, cu posibilitatea delegării acestei competenţe.

"Or, potrivit normelor de tehnică legislativă, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeaşi forţă juridică cu cea a actelor normative de la care exceptează. Astfel, potrivit Art. 63 alin. (2) din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat următoarele: "printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice", se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului spune că, în contextul în care are ca obiect de reglementare instituirea expresă a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea nr. 215/ 2001, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 are caracter de lege organică şi, în consecinţă, ar fi trebuit adoptată cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, respectiv cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere a Parlamentului.

"Potrivit formulei de atestare a autenticităţii actului normativ, înscrise în finalul Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006, aceasta a fost însă adoptată cu aplicarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constituţie, republicată, fiind astfel încălcate prevederile Art. 76 alin. (1) coroborate cu cele ale Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, republicată", se arată în sesizare.

Potrivit lui Iohannis, caracterul de lege organică a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice are implicaţii şi sub aspectul respectării principiului specializării camerelor la dezbatere, prevăzut de Constituţie. Astfel, în ceea ce priveşte sesizarea Camerelor Parlamentului, Art. 75 alin. (1) din Constituţie realizează o departajare a competenţelor celor două Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.

În sesizare se precizează că, în conformitate cu prevederile constituţionale, reglementările prevăzute la Art. 73 alin. (3) lit. o) se dezbat şi se adoptă de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră competentă şi de Senat, în calitate de Cameră decizională.

"Contrar dispoziţiilor constituţionale în materie de competenţă a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 a fost dezbătută cu încălcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) şi (5) din Constituţie. Astfel, analizând parcursul legislativ al acestei iniţiative, constatăm că înainte de a fi fost transmisă de Preşedintele României spre reexaminare, această lege a fost dezbătută cu încălcarea dispoziţiilor Art. 75 alin. (5) din Constituţie, republicată, întrucât norma derogatoare a fost nou introdusă de Camera Deputaţilor, care însă nu avea competenţă decizională în materie; aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât Senatul, în şedinţa din 8 aprilie 2013, respinsese această iniţiativă legislativă. Ulterior, în cadrul procedurii de reexaminare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 a fost dezbătută cu încălcarea dispoziţiilor Art. 75 alin. (1) din Constituţie, republicată, respectiv de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională", susţine Iohannis.

De asemenea, el consideră că intervenţia legislativă operată în conţinutul Art. 10 alin. (8) din Legea nr. 51/ 2006 nu se integrează în obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la prevederile Art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative potrivit cărora: "Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic".

"Astfel, dispoziţiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 sunt incomplet reglementate, întrucât, prin faptul că afectează regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese aplicabil aleşilor locali, prevăzut în Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, acestea ar fi trebuit să instituie în mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretări, şi o referire la Legea nr. 161/ 2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, prevederile legale trebuie să fie precise, neechivoce, să instituie norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul", indică Iohannis.

Şeful statului consideră că dispoziţiile pct. 2 al articolului unic din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 încalcă şi prevederile constituţionale ale Art. 1 alin. (5) referitoare la principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate, stabilitate şi certitudine a normei juridice.