Iohannis – o casă pentru fiecare zi din săptămână

| 19 sep, 2014

Deși se știe despre prezidențiabilul ACL, Klaus Werner Iohannis, că are șase case - presa l-a numit „primarul șase case” -, edilul Sibiului a mai adăugat încă una în lista sa de proprietăți imobiliare.

De fapt, Klaus Iohannis, are câte o casă pentru fiecare zi din săptămână, pentru că viziunea președintelui PNL este de a investi în case și nu în educația copiilor, în vederea „chibzuirii unor foloase” pentru bătrânețe.

Cele șase case care apar în declarația de avere a lui Iohannis au fost cumpărate în perioada 1999 – 2007, care, înainte ca acesta să intre în politică, a făcut economii în calitate de profesor, iar apoi inspector școlar împreună cu soția sa, Carmen, și ea profesoară, în vedera achiziționării celor șase imobile.

Liderul lideral a explicat tranșant la un post de televiziune că el și soția sa au avut de la început două case, pe care le-au vândut, cumpărând apoi altele. Plus că o parte din câștig a venit și din chirii. „A fost relativ simplu. În anii ’90, au fost relativ ieftine casele. Noi nu aveam copii. Alții au investit în copii, în educația lor, noi am investit în imobile. Ne propuneam să avem ceva pentru bătrânețe”.

Citeşte şi: O intrebare pentru Klaus Iohannis

Numai că, acele două case de la începutul căsniciei lui Iohannis au fost moștenite abuziv de familia Iohannis, prin acte false și fără niciun drept. Imobilele aflate în miezul litigiului declanșat în anul 1997 se află în buricul Sibiului, unul pe strada Nicolae Bălcescu nr.29, iar celălalt imobil pe strada General Magheru nr.35.

După cum reiese din întregul material probator administrat de instanțele judecătorești, litigiul făcând obiectul dosarului 2686/1997, conform investigației realizate de EVZ, proprietarii celor două imobile achiziționate abuziv de familia Iohannis  au fost soții Eliseu și Maria Ghenea. Însă după naționalizare, cei doi proprietari, soții Ghenea, au fost deposedați de cele două case din Sibiu, iar după moartea lor singurul moștenitor a fost sora lui Eliseu Ghenea, fără urmași, și care  a decedat în 1975.

Și astfel se pornește firul telenovelei familiei Iohannis, întrucât în 1993 apre din senin un nou pretendent la moștenirea soților Ghenea, respectiv la cele două case din Sibiu, în care un anume Ioan Baștea, care prin tatăl său Nicolae Baștea, decedat, își revendică statutul de „nepot” al proprietarului Eliseu Ghenea.

Dar pe lângă noul moștenitor, Ioan Baștea, „atestat” cu acest statut de secretarul primăriei Porumbacu de Jos, au apărut și Georgeta Lazurcă și fiica sa, Carmen Iohannis, soția mult mai celebrului soț și primar, Klaus, care au deschis la Judecătoria Sibiu o acțiune civilă prin care au solicitat anularea naționalizării și restituirea celor două imobile din Sibiu.

Mai mult, ca urmare a unor hotărâri judecătorești obținute în baza unui testament constatat fals, în urma unei expertize și a unei adeverințe la fel de false, emise pe numele Ioan Baștea, notarul Radu Bocșa a și eliberat certificatul de moștenitor al defuncților soți Ghenea, pentru fiul lui Nicolae Baștea.

Iar succesorii testamentari ai lui Nicolae Baștea, fiul său Ioan Baștea, și soacra primarului Iohannis, Georgeta Lazurcă și fiica sa, Carmen Iohannis, care și-au și intabulat în cartea funciară, aceștia au  devenit proprietarii de drept ai celor două imobile din centrul Sibiului.

Prin urmare, toată această afacere privind achiziționarea celor două case din Sibiu, în care s-au implicat familia Iohannis, așa  -zisul moștenitor Baștea, precum și ceilalți actori a fost numai un fals. În plus, Ioan Baștea și-a vândut toate acareturile amplasate în inima Capitalei Europene lui Klaus Iohannis la prețul de numai 50 de milioane lei.

Citeşte şi: Spiritul german al lui Iohannis pălește în fața aranjamentelor sale dâmbovițene

Și pentru că banul trebuie să facă alți bani, gospodarul Iohannis a închiriat spațiul respectiv băncii Raiffeisen, de la care a încasat, în avans pentru trei ani, o chirie anuală „modică” de 20 000 USD. Drept pentru care, prin rularea banilor de la chirii și de la salariul modic de profesor, prezidențiabilul ACL, Klaus Werner Iohannis, are în prezent șapte case.

Astfel, iată cele șapte imobile achiziţionate de Iohannis (şi adresele lor), în ordine cronologică: Casa nr. 1 – str. Bâlea, nr 29 (unde şi locuieşte); apartament cu 4 camere. Casa nr. 2 – str. Pedagogilor, nr. 14. Este vorba despre un apartament cumpărat pe baza legii 112. Potrivit documentelor prezentate la achiziţie, familia Iohannis a făcut fals în declaraţii, scriind negru pe alb că nu deţin nicio altă casă. Casa nr.3 – str. N. Bălcescu, nr.29, un imobil ultracentral enorm, achiziționat prin acte false; Casa nr.4. – str. Someşului, nr. 13 (o vilă superbă în centrul Sibiului, cu o grădină generoasă de jur împrejur); Casa nr.5. – str. Măgura nr. 9; Casa nr.6. – str. Măgura nr. 11 (două case alăturate) Casa nr.7. – str. G-ral Magheru, nr. 35. Este un imobil pierdut în instanţă de Klaus Iohannis, în 2005, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, la care primarul Sibiului nu doreşte încă să renunţe.

Tag-uri: Klaus Iohannis
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ