Iohannis, port-drapelul baronizării PNL

Conform anumitor surse liberale, viitorul Birou al partidului va conține tot 31 de funcții de vicepreședinți, chiar dacă, inițial, dorința lui Iohannis era aceea de a reduce numărul de locuri din structura de conducere liberală. Dacă se dovedeşte reală, această informaţie nu face decât să confirme că, spre deosebire de Crin Antoenescu, Klaus Iohannis va fi un preşedinte al PNL slab în raport cu liderii locali ai partidului.

Diferenţa fundamentală dintre Crin Antonescu şi Klaus Iohannis este aceea că fostul preşedinte al PNL se bucura la momentul în care se pregătea să devină lider al partidului de o oarecare influenţă în rândul liberalilor. Desigur, asta nu l-a împiedicat pe cel poreclit Chucky să îşi aducă oamenii săi şi să îi marginalizeze şi chiar să îi dea afară din partid pe anumiţi lideri PNL cum ar fi Călin Popescu Tăriceanu sau Andrei Chiliman. De asemenea, mişcările lui Antonescu au făcut ca anumiţi baroni liberali să piardă mult din influenţă, în favoarea fostului preşedinte al PNL şi a oamenilor tineri promovaţi de domnia sa.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis se găseşte în prezent într-o situaţie complicată, în care, deşi este principalul favorit la funcţia de preşedinte al partidului, are nevoie de sprijinul liderilor liberali din teritoriu. În fond, edilul sibian nu este membru PNL decât de la începutul lui 2013 şi nu a avut timp să îşi creeze propria bază de putere. Pe cale de consecinţă, el are nevoie de sprijinul unor lider de tipul lui Marian Petrache sau Teodor Atanasiu. Desigur, în schimbul sprijinului acestora, Iohannis va trebui să le asigure poziţii la nivel central şi, prin urmare, influenţă.

Tot acest joc de putere din interiorul PNL pune într-o nouă lumină o declaraţie făcută de Iohannis la începutul lunii, în care preşedintele interimar al PNL se declara în favoarea numirii unei noi conduceri prin vot direct, nu prin alegerea unei moțiuni cu o listă de persoane. Pentru edilul sibian, alegerea oamenilor din fruntea partidului în urma unei competiții directe ar reprezenta un avantaj deoarece conducerea rezultată ar fi una eterogenă şi i-ar oferi lui Iohannis, în calitate de viitor preşedinte al PNL, un spaţiu mai mare de manevră.

În schimb, baronii PNL vor acum să îşi mărească înfluenţa post-congres şi să elimine de la conducerea partidului oamenii lui Crin Anotonescu. Conform anumitor surse liberale, o parte importantă din liderii apropiați de  fostul preşedinte PNL urmează să nu se mai găsească în conducerea viitoarea a partidului, printre ei numărându-se Mihai Voicu, Mircea Roșca sau Rareș Mănescu.

În final, toate aceste mişcări s-ar putea să aibă ca rezultat un PNL în care Klaus Iohannis nu reprezintă decât o marionetă în mâna anumitor lideri ai partidului, contrazicând în acelaşi timp imaginea de reformator al dreptei pe care o parte a mass-mediei a tot încercat să i-o creeze în ultimele luni.