Iohannis s-a destăinuit în faţa liberalilor – vrea să fie ca Traian Băsescu
Klaus Iohannis arată tuturor românilor că nu este pregătit pentru funcţia supremă în stat deoarece nu înţelege că un proiect politic ce vizează reunificarea Dreptei nu are nicio legatură cu câştigarea preşedinţiei. Klaus Iohannis face aceeaşi greaşeală ca şi Traian Băsescu, uitând că preşedintele este reprezentantul tuturor românilor şi nu al unui partid anume.
Imediat ce a preluat conducerea interimară a PNL, Klaus Iohannis s-a îmbătat cu aburii puterii. Retorica edilului sibian seamănă tot mai mult cu discursul lui Traian Băsescu, la fel cum şi proiectele pe care le propune sunt în mod evident de inspiraţie băsistă.
Astfel, în cadrul şedinţei de marţi a grupurilor comune ale PNL, preşedintele interimar al liberalilor a declarat că are în plan un proiect politic pentru zece ani. Klaus Iohannis a precizat că planul său vizează realizarea unui partid puternic de centru-dreapta şi susţinerea unei guvernări în care să poată fi implementate pe termen lung măsuri economice de dreapta.
Judecând declaraţia făcută de liberal, putem constata o similitudine cu ideile lui Traian Băsescu din 2005 când şeful statului dorea crearea unui partid puternic de dreapta care să fie constituit din PNL şi PDL. Cu toate că actualul şef al statului a eşuat în perioada Alianţei D.A. să unească cele două partide, se pare că preşedintele interimar al PNL reuşeşte zilele acestea să pună în aplicare planul mai vechi al preşedintelui.
În ciuda celor 139 de ani de istorie liberală şi a sacrificiilor îndurate de vechii membri în perioada comunistă, unii plătind chiar cu viaţa pentru covingerile lor, Crin Antonescu a dat partidul pe mâna unui străin care doreşte să dizolve identitatea PNL pentru face pe plac liderului de la Cotroceni.
De altfel, aderarea formaţiunii liberale la grupul popularilor europeni nu putea fi realizată fără girul lui Traian Băsescu care are un important cuvând de spus în PPE. Toată această strategie de fuziune a PNL cu PDL nu este întâmplătoare, ci reprezintă un plan bine pus la punct de preşedinte pentru a-şi crea partidul care să-i asigure continuitatea vieţii politice şi după anul 2014. Astfel, din acţiunile întreprinse de PDL şi PNL şi din limbajul adoptat de către preşedintele interimar al liberalilor, preluat între timp de la Crin Antonescu, putem constata că Traian Băsescu şi-a ales urmaşul la Cotroceni în persoana lui Klaus Iohannis.
Totodată, în cadrul şedinţei de marţi, preşedintele interimar al PNL s-a destăinuit în faţa liberalilor, spunând că obţinerea Preşedinţiei României reprezintă doar o etapă a proiectului său politic. Mai departe, obiectivul său principal ţine de promovarea unei guvenări PNL-PDL. Aşadar, Klaus Iohannis urmăreşte să destabilizeze România, forţând demiterea guvernului şi instituirea unei noi guvernări artificiale care să nu aibă nicio legătură cu votul acordat de români în alegerile din 2012. Astfel, putem constata că edilul Sibiului doreşte să calce pe urmele actualului preşedinte care a forţat limitele Constituţiei în repetate rânduri pentru a forma majorităţi convenabile.
Prin această declaraţie, Klaus Iohannis arată tuturor românilor că nu este pregătit pentru funcţia supremă în stat deoarece nu înţelege că un proiect politic ce vizează reunificarea Dreptei nu are nicio legatură cu câştigarea preşedinţiei. Klaus Iohannis face aceeaşi greaşeală ca şi Traian Băsescu, uitând că preşedintele este reprezentantul tuturor românilor şi nu al unui partid anume.
Astfel, Klaus Iohannis îşi doreşte să continue abordările partizane la limita Constituţiei din fotoliul de la Cotroceni pe care Traian Băsescu le-a făcut pe parcursul celor două mandate.
După jocurile de culise care l-au adus pe Klaus Iohannis în ipostaza de viitor preşedinte al liberalilor, edilul Sibiului îşi arată adevăratul chip. Astfel, în loc să vină în faţa românilor cu un proiect naţional, actualul lider al PNL doreşte să preia modelul Traian Băsescu şi le propune alegătorilor încă zece ani de conflicte politice în care interesul naţional să fie ignorat în dauna celui personal şi de grup.