Iohannis se teme deja de propriul partid

Dacă până acum o săptămână toate aceste decizii păreau deja luate, rolul Congresului fiind doar de a legitima hotărârile unei conduceri interimare, revenirea lui Crin Antonescu în prim-planul politicii românești, după ce intrase într-un oarecare con de umbră, a stricat un pic aceste calcule. Liderul interimar Klaus Iohannis a obținut șefia partidului, intrarea în PPE și o decizie care să autorizeze fuziunea cu PDL, dar Antonescu a reușit, în final, să îi ia fața edilului sibian.

În acest context trebuie privită și cea mai discutabilă decizie a Congresului PNL, care nu a reușit să ia o hotărâre clară în ceea ce privește nominalizarea unui candidat la prezidențiale. În momentul în care noul preşedinte al partidului a adus în discuție rezoluţia respectivă, în rândul liberalilor s-a născut întrebarea legitimă, rostită atât de clar de seniorului Quintus: "Câţi prezidenţiabili are PNL?". Răspunsul dat de noul lider liberal în legătură cu această problemă a fost de a trimite rezoluția Delegației Permanente, care are rol de for suprem al PNL între congrese.

Desigur, se poate argumenta că un vot secret între Iohannis și Antonescu ar fi avut un rezultat strâns, menit să creeze tensiuni în partid. Din acest punct de vedere, declarația lui Iohannis de după Congres pare să fie un argument suficient: "Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să apară o sciziune în partid. Nu mă feresc, însă, de nicio competiţie şi dacă va fi să intru în competiţie cu domnul preşedinte şi prieten Antonescu, aşa să fie, dar nu astăzi. Cred că este bine să avem înţelepciunea să vedem lucrurile bune şi să nu le stricăm, grăbindu-le"

Însă, decizia luată de Klaus Iohannis nu reprezintă altceva decât o manieră prin care noul președinte PNL demonstrează că influența sa în interiorul partidului este extrem de scăzută. Dacă era sigur pe poziția sa, Iohannis ar fi decis să lase nominalizarea candidatului PNL la mâna Congresului. În schimb, el a transferat-o Delegației Permanente, pe care speră să o poată controla mai ușor. În fond, din acest for fac parte toți oamenii aleși la Congres prin diverse jocuri de culise negociate anterior. Delegația Permanentă este formată în prezent din baronii locali strânși în jurul lui Teodor Antanasiu și a lui Marian Petrache, pentru sprijinul cărora Iohannis a făcut mai multe concesii legate de cum urma să arate conducerea PNL. Devine astfel evident că stratagema lui Iohannis este de a obține nominalizarea la prezidențiale prin intermediul unui for al partidului în care a încercat să își creeze o influență proprie, nu prin intermediul unui congres de care în realitate se teme.

Sâmbătă, Klaus Iohannis a încercat să obțină tot, adică președinția partidului și nominalizarea pentru prezidențiale. În final, el nu a reușit decât să arate că nu are o bază de putere proprie pe care să se bazeze în interiorul PNL, neputând da la o parte impresia că, în ciuda funcției  de președinte, el rămâne în realitate un outsider care se teme de lipsa de sprijin din partea PNL.