ISĂRESCU: Situaţia macroeconomică este foarte bună, dar nu înseamnă că avem câmp să o stricăm
Situaţia economică a României este foarte bună în prezent, însă ea trebuie stimulată în continuare prin investiţii şi locuri de muncă, principali factori de creştere a productivităţii, nu prin consum, care deja creşte prea rapid şi riscă să producă dezechilibre, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
"România este în club şi situaţia macroeconomică, acum, este foarte bună. Dar nu înseamnă că avem câmp să o stricăm", a precizat joi guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Mugur Isărescu a avertizat asupra faptului că, având în vedere măsurile de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal, luate în calcul la proiecţiile BNR, spaţiul de relaxare fiscală se va închide mult mai rapid decât se anticipa. "Trecem extrem de rapid de la deficit de cerere la exces de cerere, cee ce ne pune într-o situaţie dificilă. (...) Ce facem cu investiţiile pentru că ele sunt un factor al creşterii productivităţii şi al creşterii economice durabile, dacă vrem o creştere durabilă. (...) Avem minus 45% la investiţii. Asta este o problemă mare care ne complică deciziile. Adică ce stimulăm în continuare...consumul final sau formarea brută de capital pentru a avea creştere economică", a precizat şeful băncii centrale.
Citeşte şi: Ce se va întâmpla cu inflaţia în următoarele nouă luni. Raport BNR
Astfel, Mugur Isărescu susţine că politicile economice trebuie direcţionate în sensul stimulării factorilor care duc la o creştere economică de durată. "Cu alte cuvinte, stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în preţuri inflaţioniste sau în deficit de cont curent. Lucrăm cu calcule destul de precise (...) Dacă vrem să relaxăm mai mult, trebuie să mărim potenţialul, creşterea economică nu vine numai din stimulent, este produsă de productivitate şi de locuri de muncă. Dacă nu acţionezi asupra acestor doi factori, care duc la creştere economică, şi acţionezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune şi se termină câmpul de relaxare fiscală şi, apăsând pe acceleraţie, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, consum de resurse şi la dezechilibre", a explicat Isărescu.
Şeful BNR a atras atenţia asupra unor riscuri iminente care pot afecta echilibrul macroeconomic. "Avem o accentuare a decorelării dintre evoluţia salariilor şi cea a productivităţii, şi se va accentua şi se va duce undeva. Se va duce fie în preţuri, fie în deficitul de cont curent, este mic acum, dar să nu ne bucurăm prea tare, sau într-un nou ciclu de îndatorare. Avem în plus factori serioşi care frânează creşterea productivităţii muncii, de aceea avem nevoie de reforme structurale. Avem un indice al inovării cu mult sub media europeană, şi încă în scădere, avem o scădere a investiţiilor, şi o problemă structurală enormă în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă", a subliniat Isărescu.
El s-a referit în mod special la faptul că piaţa forţei de muncă nu este corelată cu sistemul de educaţie. "Universităţile produc un număr mare de manageri. Să vedem pe cine vor conduce aceşti manageri. Vor căuta loc de muncă şi îşi vor exprima nemulţumirea", a mai spus guvernatorul.
Potrivit acestuia, indicatorii pieţei muncii arată bine, dar şi sâmburele unor tensiuni viitoare, având în vedere creşterile de salarii care sunt destul de mari, dar trebuie să fie sustenabile. Acestea sunt legate, în prezent, de evoluţiile din sectorul privat, dar urmează şi creşterile din sectorul public. "Aici zăgazul a fost ridicat şi ştiu din experienţa de premier cât de greu se poate închide zăgazul după ce a fost ridicat", a subliniat şeful BNR.
În opinia sa, obiectivul politic de a se recupera pierderile din timpul crizei a fost atins, s-a revenit la un nivel al PIB similar celui din 2008. "Avem un PIB precum cel dinaintea crizei. Dar cel din 2008 era umflat, supraîncălzit", a avertizat guvernatorul.
Isărescu susţine că relaxarea fiscală din anii trecuţi este suficientă, iar măsuri suplimentare în acest sens ar produce dezechilibre semnificative. "În iulie 2010 am avut o creştere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substanţial, zic eu, la 20,6% când s-a redus cota de TVA la pâine în septembrie 2013, apoi la 16% în iunie anul acesta, când s-a extins la alimente. Este cea mai mică rată medie din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a văzut şi pe preţuri. Relaxarea fiscală de proporţii de anul trecut şi din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potenţial. Această relaxare fiscală (...) face ca spaţiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid şi să dispară spre sfârşitul acestui an", a explicat guvernatorul BNR.
El a arătat că deviaţia PIB este încă negativă în prezent, ceea ce înseamnă că economia mai are potenţial de creştere, însă spre finele anului se va trece la exces de cerere, care va genera fie inflaţie, fie o creştere a deficitului de cont curent.
Referitor la inflaţie, guvernatorul a menţionat că factorii determinanţi au acţionat în sensul scăderii, de la reducerea TVA la alimente, care a acţionat ca un şoc în sensul scăderii preţurilor, la preţul materiilor prime. Cu toate acestea, există şi factori care duc la creşterea preţurilor, care se văd în produsele nealimentare. De asemenea, factorii care pot duce la creşterea preţurilor sunt creşterea accelerată a cererii, tendinţa crescătoare a costurilor salariale, care este rapidă şi tinde să fie foarte rapidă.
Guvernatorul BNR a atras atenţia şi asupra faptului că, în toamna acestui an, tendinţa de reducerea a dobânzilor se va inversa, fapt care presupune riscuri suplimentare. "Probabil că în toamna acestui an, ciclul lung de dobânzi scăzute se va închide dacă FED va lua deciziile anunţate. Sunt riscuri! Sunt date care, tocmai pentru că arată foarte bine, trebuie să ne dea de gândit", a mai spus Isărescu.