Istoria imobiliară a lui Traian Băsescu îndreptăţeşte suspiciunile
Traian Băsescu este un „animal politic”, care şi-a distrus aproape toţi adversarii, iar până în 2012 a raportat victorii pe linie. Din acel an pare să-i meargă din rău în mai rău: a pierdut controlul Parlamentului, al Guvernului şi al partidului de suflet, PDL, controlul total asupra justiţiei, iar părţile dubioase ale trecutului a început să-l bântuie.
În atenţia opiniei publice este terenul de 280 de hectare cumpărat de Ioana Băsescu, iar reacţia agresivă a Preşedintelui dă senzaţia că s-a atins un punct sensibil.
Spiritele s-au inflamat odată cu declaraţia făcută de premierul Ponta, care a spus că i se pare ceva în neregulă cu tranzacţiile imobiliare ale Preşedintelui şi că ar fi bine ca autorităţile responsabile să facă lumină. Traian Băsescu a taxat dur afirmaţia premierului, lansând atacuri fără noimă, fapt ce a transmis senzaţia că această afacere imobiliară prezintă suspiciuni. Mai mult, Cotroceniul a confirmat că Băsescu l-a sunat pe ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu să-i ceară să nu-l schimbe pe şeful CEC Radu Ghetea, instituţie de la care Ioana Băsescu a luat faimosul credit pentru achiziţionarea terenului. Iar ca suspiciunea să fie la cote maxime, şeful statului se opune unei posibile verificări Parlamentare. Dacă totul e făcut legal şi la lumină de ce s-ar opune unui acest demers? Să le luăm pe rând.
Faptele sunt următoarele: asupra lui Traian Băsescu pluteşte suspiciunea că a demarat în trecut mai multe tranzacţii imobiliare nu tocmai legale. Luju.ro a scris că „la 15 februarie 2012 Grupul de Investigaţii Politice, condus de Mugur Ciuvică, a formulat la Parchetul General (PICCJ) o sesizare penală împotriva lui Traian Băsescu, pe care l-a acuzat de spalare de bani şi luare de mită, în legătură cu o serie de afaceri imobiliare dubioase derulate cu vestitul asfaltator Costel Căşuneanu”. Articolul este unul amplu şi dezvăluie că în urma acestei afaceri Băsescu a obţinut „circa 12 miliarde lei vechi, în condiţiile în care boom-ul imobiliar nu se declanşase”, iar „firmele afaceristului Căşuneanu – întâmplător - au avut nenumarate contracte pe bani publici, acesta devenind unul dintre miliardarii României”.
Acum apare o nouă tranzacţie controversată care-l are ca protagonist pe Preşedintele României, iar suspiciunile sunt îndreptăţite. Băsescu susţine că angajatul său, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu s-a deplasat în Călăraşi pentru a verifica terenul şi a facilita transzacţia. De asemenea, presa a prezentat o serie de documente care atestau că procurorul Lucian Papici a verificat terenul, însă Băsescu susţine că magistratul nu a avut nicio implicare. Totuşi dubios rămâne telefonul acestuia dat lui Papici pentru a-i cere scuze pentru că a fost implicat în acest scandal. În nicio ţară normală din lume preşedintele nu sună la procurori, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să exprime un punct de vedere.
Mai departe, fapta care ne îndreptăţeşte suspiciunile rămâne telefonul dat de Băsescu ministrului Chiţoiu pentru a-i cere să nu-l înlocuiască pe pe şeful CEC Radu Ghetea, pentru că ar da un semnal prost sistemului bancar. Argumentatul Preşedintelui este demontat foarte corect de Cristian Pantazi în articolul de pe Hotnews, intitulat „Nu e bine, domnule preşedinte”. Autorul susţine că „avertismentul dat în octombrie de preşedintele Traian Băsescu ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, pentru a nu-l schimba din funcţie pe şeful CEC arată ca un mic trafic de influenţă făcut la cel mai înalt nivel”. Pe lângă acest aspect extrem de grav, articolul lasă impresia că în spatele tranzacţiei de terenuri e ceva necurat.
Toate aceste fapte ridică mari semne de întrebare privind tranzacţiile făcute de familia Băsescu şi este normal să se facă lumină în aceste cazuri. Până la urmă Traian Băsescu ocupă cea mai înaltă funcţie în stat şi este de bun-simț ca cetăţenii acestei ţări să afle adevărul. Trebuie să ştim adevărul cu casa din Mihăileanu, cu schimbul de terenuri făcut cu Căşuneanu, cu penthouse-ul de 544.000 de euro primit de Ioana Băsescu de la Puiu Popoviciu şi cu terenul de 280 de hectare. Iar autorităţile statului sunt singurele instituţii care pot face lumină.