Traian Băsescu își acoperă afacerile prin dezinformări

Scandalul terenului din comuna Nana cumpărat de fiica președintelui a ajuns în aceste zile în faza dezinformărilor. Pus la zid de informațiile apărute în mass-media, într-o afacere care duhnește de la o poștă a trafic de influență, Traian Băsescu recurge la singura armă care i-a mai rămas pentru a se apăra: minciuna.

Prima țintă a președintelui este CEC Bank, instituția care i-a acordat Ioanei Băsescu creditul ipotecar în valoare de 4,6 milioane de lei. Conform informațiilor lansate de o serie de politicieni apropiați Palatului Cotroceni și preluate cu obediență de presa cotrocenistă, Consiliul Director al instituției, care a aprobat creditul în discuție, ar fi format inclusiv din oameni numiți din USL.

Rolul acestei dezinformări este acela de a încerca o redistribuire a culpabilității pentru acordarea unui credit în condiții mai mult decât suspecte. Ba chiar există unele voci care încearcă să susțină că USL i-ar fi întins un fel de capcană președintelui, girând prin oamenii pe care i-ar avea în Consiliul Director al CEC Bank acordarea respectivului împrumut, pentru a-l folosi ulterior ca armă politică.

Numai că, în realitate, USL nu a avut niciun amestec în numirea majorității membrilor care fac parte din conducerea CEC.

La acea vreme, nicio numire în funcție într-o instituție aflată sub controlul statului, oricât ar fi fost ea de neimportantă, nu era făcută fără voie de la împărăție, adică fără girul PDL și al lui Traian Băsescu. Cu atât mai mult, regula s-a aplicat în cazul CEC-ului, instalarea noului Consiliu Director fiind atent urmărită de către ministrul democrat-liberal de la acea vreme al Finanțelor, Gheorghe Ialomițeanu, și, desigur, supervizată din umbră de  Traian Băsescu, care s-a asigurat astfel că în conducerea instituției se vor afla numai oameni aleși ”pe sprânceană”, gata să execute ordinul prezidențial.

Iar servilismul acestora a ieșit la iveală în cazul creditului solicitat de Ioana Băsescu. Fata cea mare a președintelui a primit un credit fără să prezinte toate garanțiile solicitate în asemenea cazuri. Ne referim aici în primul rând la lipsa gajurilor imobiliare suplimentare, așa cum solicită chiar regulamentul CEC-ului.

În plus, nu se poate să nu remarcăm termenul extrem de scurt în care a fost acordat acest credit. Orice român care a trecut prin experiența solicitării unui credit imobiliar știe că asemenea proceduri durează, în unele cazuri, luni întregi.

Pentru Ioana Băsescu, însă, decizia acordării creditului a fost luată într-o singură săptămână. Deși era firesc ca banca să evalueze cu maximum de atenție solicitarea, în condițiile în care era în discuție o sumă atât de mare, fata cea mare a președintelui a depus actele pe 30 august 2013, pentru ca pe 6 septembrie să îi fie aprobat creditul, iar pe 9 septembrie să semneze contractul de creditare.

O altă dezinformare lansată de la Palatul Cotroceni în legătură cu tranzacția imobiliară a fiicei președintelui de la Nana este aceea că Ioana Băsescu ar fi făcut nici mai mult nici mai puțin decât un serviciu României, ale cărei terenuri agricole s-ar afla în pericol de a fi cumpărate de... chinezi. Informația a fost adusă în discuție de către consilierul prezidențial Adrian Rădulescu, care a afirmat: ”Sunt fericit că l-a cumpărat, că altfel îl luau chinezii. Ioana Băsescu ne-a salvat ţara de chinezi".

Numai că, declarația lui Adrian Rădulescu, care face trimitere către faimosul argument ”nu ne vindem țara”, atât de îndrăgit pe la începutul anuilor ’90, se bazează pe o informație complet falsă. Achiziționarea terenurilor agricole de către persoanele care nu au cetățenia română va fi permisă întradevăr începând cu 1 ianuarie. Proiectul de lege pe care cabinetul îl elaborează în acest sens nu se referă însă decât la cetățenii din statele Uniunii Europene și nicidecum la cetățeni chinezi. Mai mult, coproprietarii persoane fizice, arendaşii, vecinii persoane fizice şi tinerii cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol vor avea drept de preempțiune asupra terenurilor respective.

În același timp, o serie de politicieni și jurnaliști aflați în siajul Cotroceniului se străduie să ne convingă că nu ar fi fost nimic în neregulă cu telefonul dat de președinte ministrului Chițoiu, prin care Traian Băsescu îi solicita să nu îl schimbe din funcție pe directorul CEC Bank. Lăsând la o parte că prin acest telefon președintele își depășea în mod evident atribuțiile constituționale, această teză este combătută chiar de DNA.

Astfel, într-un scandal recent de corupție, fostul prefect de la Galați, Cătălin Emanoil Bocăneanu, a fost acuzat de procurorii anticorupție de trafic de influență pentru că ar fi intervenit în favoarea unuia dintre candidaţii la funcţia de inspector şef al ISU Galaţi. Adică exact ceea ce a făcut și Traian Băsescu prin telefonul pe care i l-a dat lui Chițoiu. Doar că în acest caz există evidenți factori agravanți, în condițiile în care discutăm despre funcții mult superioare celor invocate în cazul de la Galați.

Cu toate acestea, despre traficul de influență exercitat de către Traian Băsescu în favoarea directorului băncii care i-a acordat credit fiicei sale nu se pomenește nimic în presa cotrocenistă, în timp ce DNA-ul se face, discret, că nu vede din pricina gardului Cotroceniului.