UPDATE. Judecătorul Stan Mustață, trimis în judecată în stare de arest

UPDATE. Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Stan Mustaţă, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, pentru mai multe fapte de corupţie, după ce a cerut bani, în mai multe rânduri, de la persoane condamnate sau inculpate pentru a da soluţii favorabile acestora.

El este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, şase infracţiuni de luare de mită, trafic de influenţă şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Potrivit unui comunicat a DNA transmis luni AGERPRES, în acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei Mariana Curea, grefier la CAB (în stare de arest preventiv), Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în 2013, Stan Mustaţă, împreună cu inculpaţii Boraciu şi Alexandru, a constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Mariana Curea, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

În acest context, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.

Stan Mustaţă, în calitate de judecător la Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completelor de judecată învestite cu soluţionarea unor dosare penale, a pretins, în mai multe rânduri, de la diferite persoane condamnate sau inculpate în respectivele dosare, sume de bani care nu au fost particularizate sub aspectul cuantumului.

Magistratul a pretins sume de bani astfel: în 7 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 4 martie 2014 de CAB; în 11 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a unui inculpat (arestat preventiv pentru constituire de grup infracţional organizat, fraudă informatică şi înşelăciune) prin admiterea contestaţiei formulate de acesta împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26 martie; în 15-16 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unui condamnat definitiv pentru complicitate la înşelăciune şi instigare la dare de mită, cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28 februarie, de Tribunalul Ilfov; în 16 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat în formă continuată; în 16 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unui condamnat (nedefinitiv, pentru tentativă la omor deosebit de grav), cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei 194 pronunţate la 19 decembrie 2013 de Tribunalul Ilfov; în 16 aprilie, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unor persoane care s-au constituit parte civilă, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 5 martie de Judecătoria Roşiorii de Vede, respectiv majorarea despăgubirilor acordate în respectivul dosar; în aprilie, suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor dintr-un alt complet al Secţia a II-a penală -CAB pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă unui inculpat, în dosarul nr. 944/2/2014.

DNA precizează că, în 5 martie, Ion Boraciu a pretins de la Ciprian Moraru o sumă de bani, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la CAB Secţia a II-a penală, pentru ca aceştia să desfiinţeze sentinţa prin care acesta fusese condamnat la închisoare cu executare şi să dispună o soluţie de condamnare cu suspendarea executării pedepsei.

'În realizarea rezoluţiei infracţionale luate în cadrul grupului constituit, s-a reţinut o gamă extrem de variată a actelor materiale menite să asigure un veritabil mod de viaţă, iar succesiunea 'serviciilor' oferite de magistratul Stan Mustaţă se situează în centrul activităţii infracţionale, reprezentând preocuparea majoră a membrilor grupului, care au acţionat în mod organizat pe o perioadă îndelungată de timp. Din probele administrate reiese o obişnuinţă a membrilor grupului în desfăşurarea unor asemenea activităţi infracţionale, în cadrul cărora erau deja stabilite 'tarifele' pentru furnizarea hotărârilor judecătoreşti favorabile, singura lor preocupare fiind, în această privinţă, aceea ca fiecare dintre ei să-şi îndeplinească, în vederea atingerii scopului comun urmărit, sarcinile asumate în cadrul cooperării lor delictuale', se arată în comunicat.

Anchetatorii subliniază că elementele definitorii ale funcţionării grupului se structurează pe mai multe paliere: întâlniri conspirative, asigurate cu frecvenţă aproape zilnică de Ion Boraciu în biroul său; modul conspirat de comunicare, cu evitarea telefoanelor mobile; identificarea dosarelor penale în care judecătorul Mustaţă putea pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; formularea 'ofertelor', nefiind exclus din analiză niciun dosar, disponibilitatea de a pretinde mită fiind exprimată cu privire la toate dosarele din lista de şedinţă, indiferent de gravitatea infracţiunilor; trimiterea în teren a inculpaţilor Boraciu şi Alexandru, în vederea contactării posibililor mituitori sau cumpărători de influenţă, de către judecător; ameninţarea subiecţilor procesuali cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti netemeinice, chiar dacă aceştia, în mod legal, aveau dreptul la o soluţie favorabilă.

Totodată, procurorii au reţinut preocuparea permanentă a inculpatei Mariana Curea de a asigura 'protecţia' grupului împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică.

'În ceea ce priveşte modul conspirat de comunicare de către membrii grupului, probaţiunea relevă că aceştia s-au întâlnit într-o locaţie considerată 'sigură', ar fi vorbit şoptit, la ureche, atunci când era vorba despre intervenţiile din dosarele penale şi banii pretinşi în legătură cu obţinerea hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, când discutau astfel de subiecte, obişnuiau să îndepărteze din cameră telefoanele mobile, în scopul de a nu fi interceptaţi prin intermediul lor. În acelaşi scop, discutau şi în baia imobilului, însă, această ultimă măsură de precauţie a fost ideea judecătorului Mustaţă', mai menţionează DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtea de Apel Bucureşti.