KLAUS IOHANNIS: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul social al ţărilor noastre, teroriştii îşi ating obiectivul

"În primul rând tragedia de la Paris trebuie luată ca atare. Este un atac terorist împotriva Franţei. Asta pe fondul unui val imens de refugiaţi care vin să caute siguranţă pentru ei şi familiile lor în Europa. România nu a fost şi nu este stat ţintă pentru aceşti refugiaţi, cum de altfel nici Slovacia nu este. Terorismul şi atacurile teroriste funcţionează şi au urmări extrem de grave doar dacă reacţia este frica şi nu vorbesc aici de emoţii naturale, aceste tragedii au provocat revoltă, consternare, empatie, tristeţe, nu despre asta vorbesc, ci despre frică. Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm să fie distrus ţesutul social al statelor noastre. Nu avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile noastre", a spus Iohannis, în conferinţa comună cu omologul său slovac, Andrej Kiska, întrebat dacă Bruxelles-ul ar trebui să vină cu o nouă soluţie în ceea ce priveşte cotele de imigranţi după atentatele de la Paris. 

În opinia sa, frica nu trebuie să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase. 

"În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase, care nu au nicio vină în această chestiune. Pericolul este mare. Dacă lăsăm în societăţile noastre să apară astfel de stigmatizări, revin umbrele trecutului al căror sfârşit îl comemorăm prin eroii căzuţi. Este foarte periculoasă o astfel de abordare şi data trecută a dus la cea mai groaznică deflagraţie mondială", a precizat şeful statului român. 

În context, preşedintele Iohannis a pledat pentru solidaritate. ''Trebuie să mergem mai departe, să rămânem solidari, să continuăm munca începută în Consiliul European, Comisia Europeană, să punem în practică lucrurile care au fost hotărâte deja. (...) Am face bine, chiar suntem obligaţi în acest context, ca noi, UE, împreună cu toţi actorii internaţionali care vor să rezolve problema, să găsim soluţii urgente pentru ţările sursă - Siria, Libia şi împreună cu ţările de tranzit, de exemplu cu Turcia", a arătat el. 

Potrivit acestuia, populaţia musulmană din România ''nu va fi supervizată''. "Noi respectăm minorităţile etnice şi religioase în România. Majoritatea din România sprijină activ minoritatea şi credem că ele fac parte din ţesutul nostru social şi credem că este obligatoriu să rămână aşa. Sunt dintre noi", a punctat Iohannis. 

El a subliniat că, indiferent de cine guvernează în România, politica externă şi europeană se caracterizează prin predictibilitate şi stabilitate. 

La rândul său, preşedintele slovac, Andrej Kiska, a susţinut că a da vina pe o anumită religie nu este cea mai bună cale de urmat, motivând că acest lucru este dorit de terorişti. 

"Am căzut de acord că o vină comună - a scoate anumite anumite religii ca a nu fi cele mai bune - nu este calea cea mai bună de urmat, este exact inversul, este exact ceea ce teroriştii îşi doresc", a spus oficialul slovac. 

Preşedintele Iohannis a fost primit la Palatul Prezidenţial din Bratislava cu un ceremonial militar. 

Şeful statului a semnat în cartea de onoare şi a avut convorbiri tete-a-tete şi oficiale cu omologul său slovac. 

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează miercuri şi joi o vizită oficială în Slovacia.