Klaus Iohannis pierde un imobil din centrul Sibiului. Câţi bani a încasat preşedintele din chirii

Sentinţa definitivă dată de magistraţii Curţii de Apel Braşov se referă la o proprietate a preşedintelui situată în centrul istoric al Sibiului, relatează RomâniaTV.

Familia primarului Klaus Iohannis a pierdut definitiv imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr 29. Sentința vine după 14 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta.

”Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine”, se arată în Curţii de Apel Brașov, citată de Turnul Sfatului.

Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei sunt trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate.

Cum imobilele erau naţionalizate, la finalul anilor 90, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, scriu cei de la Riseproject, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă.

Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen deţin împreună şase imobile în Sibiu, trei apartamente şi trei case de locuit. Mare parte din veniturile lor provin din chiriile încasate pe aceste spaţii, însă Rise Project a decoperit discrepanţe flagrante între sumele trecute în declaraţiile de avere ale preşedintelui şi cele convenite cu chiariaşii (o bancă şi o societate comercială) în contractele de închiriere.

Documentele obţinute de jurnalişti arată că, pentru perioada 2004-2007, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.

Din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.

Unul dintre contractele consultate de Rise Project a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen.

Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an.

În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani.

Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

O jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale.

Această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008.

(Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen au ajuns în aceeași zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declarația de avere completată în 2007.)

Nu s-a regăsit. În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.

De altfel, aceeași sumă, de 16.278 de lei – nici 1 leu mai puțin, nici 1 leu mai mult – s-a regăsit, monoton, și în declarațiile de avere ale anilor 2005 și 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de USD pe an (28.800 de lei, în 2005 și 29.800 de lei, în 2006).