La BNR au fost propuşi profesionişti, nu politruci

Activitatea Parlamentului a fost în mare parte acaparată de procedurile de numire a mai multor persoane la conducerea Băncii Naționale a României, a Curții de Conturi, a Radioului Public şi a SRTv. Dintre toate aceste instituţii, atenţia opiniei publice a fost cel mai puternic îndreptată asupra audierilor din comisii şi a votului dat membrilor noului Consiliu de Administraţie al BNR, care vor avea un mandat de 5 ani începând cu luna octombrie.

Însă, numirea membrilor conducerii BNR a dat naştere la diverse interpretări în mass-media, o parte a acesteia încercând să acrediteze ideea că Parlamentul ar fi reuşit politizarea Băncii Naţionale. În esenţă, teoria este aceea că actuala majoritate guvernamentală și-a impus voinţa, numind la conducerea BNR oameni pe criterii politice şi eliminându-i pe actualii membri care ar putea face probleme. Cât despre Mugur Isărescu, acesta şi-ar fi asigurat un nou mandat de guvernator cedând în faţa presiunilor PSD legate de oamenii nou aduşi la conducerea BNR.

Toată această teorie nu are însă în vedere faptul că board-ul care va prelua conducerea Băncii Centrale este format în proporţie de două treimi din aceiaşi oameni care se află şi în prezent în Consiliul de Administraţie al BNR. Pe lângă Mugur Isărescu au rămas în funcţii atât prim-viceguvernatorulul Florin Georgescu cât şi unul dintre viceguvernatori, adică fostul liberal Bogdan Olteanu, legislativul asigurând continuitate în ceea ce priveşte conducerea BNR. În schimb, cei trei nou intraţi în Consiliul de Administraţie al instituţiei, adică Liviu Voinea, Daniel Dăianu şi Gheorghe Gherghina, sunt în primul rând profesionişti adevăraţi, care şi-au dovedit deja compentenţele.

Desigur, cel mai uşor de atacat este actualul ministru delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Este perfect adevărat că el a beneficiat de sprijin politic pentru a deveni atât membru al cabinetului cât şi pentru a intra în Consiliului de Administraţie al BNR. Cu toate acestea, sprijinul politic nu înseamnă automat că ar fi un politruc. Mai degrabă este vorba despre o situaţie normală, în care un specialist care şi-a dovedit competenţele pe toată durata carierei este susţinut de un partid tocmai datorită înaltei sale calificări profesionale. Acum, ministrul Voinea a fost propus să facă parte din conducerea Băncii Centrale exact pe aceleaşi criterii de performanţă.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul lui Gheorghe Gherghina, veteran al Ministerului de Finanţe și autorul neoficial al proiectelor de buget post-decembriste. De altfel, Gherghina a menționat luni că lucrează în minister din anul 1987, cu o întrerupere de patru ani, când a fost tot la BNR în calitate de consilier. Şi el a fost la rândul său susţinut de PSD şi votat aproape în unanimitate de parlamentari în board-ul BNR nu pe considerente politice, ci pe criterii profesionale.

Dacă mai adăugăm şi calificarea lui Daniel Dăianu, atunci avem imaginea unor nou veniţi la BNR capabili să asigure, alături de ceilalţi membri ai conducerii instituţiei, o conducere eficientă şi independentă pentru Banca Centrală a României, departe de aserţiunile mass-mediei legate de politizarea acestei instituţii.