La cât se ridică rezerva valutară a României

La 31 mai 2014, gradul de îndatorare publică brut a fost de 40,8% din PIB, din care 38,6% a reprezentat datoria publică guvernamentală şi 2,2% datoria publică locală. Creşterea de datorie publică guvernamentală directă a fost determinată de angajarea de datorie pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, dar şi pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.

'Dacă se are în vedere rezervă financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, nivelul datoriei publice guvernamentale nete a fost de 34,2% din PIB, la sfârşitul lunii mai 2014, comparativ cu 36,2% din PIB la sfârşitul anului 2013', menţionează documentul MFP.

Potrivit MFP, riscul de refinanţare, identificat că principal risc asociat portofoliului de datorie publică guvernamentală, a scăzut semnificativ, maturitatea medie rămasă a titlurilor de stat emise pe piaţă internă crescând de la 2,4 ani la sfârşitul anului 2013 la 2,8 ani la sfârşitul lunii iunie 2014.

În acelaşi timp, maturitatea medie rămasă a portofoliului de euroobligaţiuni a crescut în perioada analizat de la nivelul de 6,2 ani la sfârşitul anului 2013 la 7,2 ani la sfârşitul lunii iunie 2014. Totodată, la nivelul întregului portofoliu de datorie publică guvernamentală, maturitatea medie rămasă a crescut de la 3,9 ani la sfârşitul anului 2012 la 4,9 ani la sfârşitul lunii mai 2014.

'Toate aceste evoluţii au redus necesarul de finanţare brută aferent anului 2014, determinat de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, acesta situându-se pentru prima dată sub 10% din PIB (9,5% din PIB), după criza economică şi financiară declanşată în anul 2008', se spune în raport.

Execuţia pe primul semestru al acestui an arată că se continuă procesul de consolidare fiscală şi încadrarea în parametrii stabiliţi cu partenerii externi (CE, FMI, BM), creând premisele atingerii ţintei de deficit pe ansamblul anului în curs, asigurându-se, în continuare, resursele necesare pentru absorbţia fondurilor europene asumate pentru acest an, precum şi pentru investiţiile în derulare ale căror termene de plată sunt în funcţie de stadiul de implementare, arată MFP.

În prima jumătate a anului 2014, România a înregistrat un deficit bugetar de 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană. Excedentul primar a fost de 0,4% din PIB pe primele şase luni ale anului 2014.

Fără plata arieratelor din 2013 de aproximativ 2,8 miliarde lei, cheltuielile de investiţii din primele şase luni ale anului 2014 sunt în creştere faţă de perioada similară a anului trecut, mai menţionează MFP.

În primul semestru din 2014, MFP a împrumutat de pe piaţa internă 24,4 miliarde lei, în moneda naţională şi în euro, prin emisiuni de titluri de stat. Din aceste emisiuni de titluri de stat, 26,3 % au reprezentat certificatele de trezorerie cu scadenţe de până la un an, diferenţa reprezentând obligaţiuni de tip benchmark cu scadente pe termen mediu şi lung (până la 15 ani), îndeplinindu-se astfel obiectivul de creştere a maturităţilor pe piaţă internă, de reducere a riscului de refinanţare şi de consolidare a curbei de randamente.

Dacă la sfârşitul lui 2013 randamentele medii ale titlurilor de stat cu scadenţă la un an, 5 ani şi 10 ani au fost de 2,9%, 4,9% şi respectiv 4,5%, la sfârşitul primului semestru 2014 acestea au scăzut până la 2,5%, 3,3%, respectiv 4,1%