La ce să ne aşteptăm de la Guvern în 2014

De la hotărârea Delegaţiei Permanente, liderii PNL s-au întrecut în atacuri vehemente la adresa foştilor parteneri de la putere, acuzând PSD-ul şi pe primul-ministru Victor Ponta inclusiv de greşeli în actul de guvernare. Pe de altă parte, aşa cum a declarat şi în timpul crizei guvernamentale, premierul în exerciţiu este interesat în primul rând de activitatea Guvernului, el dorind ca perioada de tranziţie dintre cele majortăţi parlamentare să fie una cât mai scurtă. Aşa cum arată ultimele informaţii, între liderii USD şi cei ai minorităților, respectiv ai UDMR s-a ajuns la un acord care va permite confirmarea noului Cabinet Victor Ponta cel mai târziu marţi, marcând astfel finalul crizei guvernamentale începută de liberali acum trei săptămâni.

De asemenea, premierul a afirmat că Uniunea Social-Democrată îşi propune să continue programul de guvernare al USL, din moment ce acesta încă este susţinut de majoritatea românilor şi şi-a dovedit calităţile, prin creșterea economică care a depășit toate așteptările. Ataşamentul premierului Ponta faţă de programul de guvernare pe baza căruia a ajuns la putere devine logic, creându-se astfel premisele unui ansamblu de politici eficiente şi predictibile. Această stabilitate reprezintă un element important, deoarece ea înseamnă că actorii din piaţă nu trebuie să se teamă de schimbări bruşte de politici, care de regulă apar pe fondul modificarii majorităţii de la putere.

O primă măsură pe care noul executiv condus de Victor Ponta o va susţine în 2014 este o relaxare a fiscalităţii gândită să asigure atât companiilor cât şi angajaţilor acestora accesul la resurse financiare mai consistente. Acestă strategie se referă în primul rând la reducerea impozitării muncii, la scăderea nivelului contribuţiilor sociale, dar şi la eliminarea impozitului aplicat profitului reinvestit.

Astfel, deşi în 2014 se va menţine cota unică, începând cu 2015 este prevăzută introducerea unei cote progresive de impozitare pentru salariile mici, cotă care va fi de 8%, 12% sau 16% în funcţie de veniturile fiecăruia. Pe de altă parte, începând cu luna iulie, guvernul intenţionează să reducă CAS-ul cu 5%, decizie gândită să stimuleze atât apariţia unor noi locuri de muncă cât şi scoterea din economia neagră a altora deja existente. Tot în ajutorul întreprinzătorilor vine şi proiectul de renunţare la impozitul aplicat profitului reinvestit, prin care executivul vrea să stimuleze capitalizarea din surse interne a economiei româneşti.

De asemenea cabinetul urmeză să pună în aplicare o schemă de garanţii şi ajutoare în valoare totală de 440 de milioane de euro, mare parte din aceşti bani fiind destinaţi IMM-urilor, pentru a căror ajutor vor fi alocate iniţial 2 miliarde de lei. Excutivul vrea să stimuleze şi crearea de noi locuri de muncă, în cazul firmelelor mici şi mijlocii care angajează minim 20 de oameni guvernul urmând să suporte jumătate din cheltuielile salariale aferente noilor angajaţi. Combinate, toate aceste măsuri reprezintă un balon de oxigen de care IMM-urile afectate de criză au nevoie, o economie sănătoasă neputând funcţiona fără un număr suficient de mare de firme mici şi mijlocii.

De asemenea, creşterea economiei naţionale va fi susţinută şi prin stimularea absorbţiei fondurilor europene, guvernul dorind să crească cu 0,5 puncte procentuale nivelul contribuţiei bugetare destinate cofinanţării proiectelor pe bani europeni. În paralel, va fi majorată cu 26% şi suma alocată finanţării programelor de investiţii realizate de autorităţile locale. Aceşti 18,4 miliarde de lei vor asigura desfăşurarea unor investiţii benefice pentru comunităţile mici şi mijlocii unde încă există probleme de infrastructură. În plus, executivul are în vedere şi creşterea investiţiilor publice prin acordarea unor împrumuturi în valoare totală de şapte miliarde de lei.

Un alt sector al economiei româneşti în care se vor respecta angajamentele anterioare este şi agricultura, anul acesta pentru subvenţiile destinate producătorilor din domeniu fiind alocare în total 3,6 miliarde de lei. Acestei sume, ce va fi asigurată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, i se adaugă şi alte 0,6 miliarde de lei, reprezentând plăţi complementare destinate sectorului vegetal.

Pe lângă programele adresate agenţilor economici, Guvernul vrea să relanseze şi consumul intern, în primul rând prin creşterea veniturilor disponibile populaţiei. Astfel, majorarea pensiilor cu 3,76%, creşterea salariului minim cu 12,5%, dar şi venitului minim garantat mai mare cu 4,5% se vor oglindii în cererea internă de bunuri şi servicii, stimulând producţia şi susţinând relansarea economică începută în 2013. În paralel, continuarea reducerii TVA-ului la pâine şi extinderea acestei măsuri şi în cazul produselor din carne vor însemna preţuri mai mici pentru nişte produse ce ocupă o proporţie semnificativă din coşul de cumpărături al românilor. Tot în sprijinul populaţiei vine şi reducerea ratei lunare la credite bancare, care pe lângă ajutorul acordat românilor cu venituri sub medie, va creşte şi lichiditatea economiei româneşti cu aproximativ 4 miliarde de lei în următorii doi ani.

Toate aceste măsuri sunt importante deoarece ele sunt rezultatul unei viziuni integrate, gândită să ofere soluţii pe termen lung la marile probleme economice ale României. De asemenea, programele pe care noul guvern Ponta le va susţine fac deja parte din documente precum stategia multi-anuală a Ministerului de Finanţe, Bugetul de stat pe 2014 sau programul de guvernare al USL-ului, ele reprezentând în fond respectarea unor promisiuni făcute românilor. Faptul că, în ciuda unei crize guvernamentale grave, politicile publice vor avea consistenţă şi continuitate este un semnal important pentru investitori, contribuind astfel la stimularea încrederii în economia românească.