Liberalii continuă milogirea de PDL, pentru o fuziune

La o lună de zile după ce au ieşit din USL şi au abandonat guvernarea, liberalii sunt mai debusolaţi ca niciodată. Iar singura “strategie” pe care par a miza este aceea de a fi parte a unui prezumtiv proiect de reunificare a dreptei.

Aşa se face că, de la vârful conducerii PNL, se trimit bezele către PDL. După recentele declaraţii ale lui Crin Antonescu, prin care aborda într-un registru împăciuitor relaţia cu celelalte partide din zona de dreapta a eşicherului politic, a venit rândul unui alt fruntaş liberal să vorbească despre un proiect comun PNL-PDL după alegerile europarlamentare.

Astfel, senatorul liberal Teodor Atanasiu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că este nevoie de o strategie comună a partidelor de dreapta prin care să se constituie o alternativă la PSD. "Dreapta politică trebuie reunificată. Nu poţi să laşi stânga cu un singur partid puternic şi dreapta - fărâmiţată. Or, unificarea dreptei nu se face spărgând PD în patru şi dupa aceea adunându-l ânapoi. Aia nu este unificarea dreptei. Unificarea dreptei este unificând PNL cu PDL. Din momentul acela, o sa ai şi un partid de dreapta puternic, mult mai puternic decât PSD, cu peste jumatate din primarii României în interiorul acestui partid, un partid care practic la nivel local poate câştiga orice alegere", a susţinut Atanasiu.

Declaraţiile lui Teodor Atanasiu, precum şi ale altor lideri PNL, arată însă că liberalii nu au învăţat nimic din greşelile anterioare şi sunt gata să le repete cu o nonşalanţă incredibilă. În primul mandat ca preşedinte al României şi ca lider de facto al PDL, Traian Băsescu a dus o adevărata luptă pentru neutralizarea PNL şi tragerea formaţiunii pe linie moartă. Acum, liberalii sunt protagoniştii unui lobby puternic pentru o reluare a relaţiei cu democrat-liberalii.

Calculul PNL este însă unul greşit. Reconfigurarea unei proiect de unificare a dreptei în tandem cu PDL va atrage mai degrabă deservicii liberalilor, în niciun caz avantaje. De la măsurile iraţionale de austeritate impuse de PDL nu au trecut decât patru ani, iar efectele lor sunt încă resimţite de o mare parte a populaţiei. O confirmă în primul rând sondajele care atestă că PDL-ul, în doi ani de opoziţie, nu a reuşit să crească din punct de vedere electoral.

Totodată, unui partid mai degrabă inert precum PDL i se alătură un PNL aflat pe un trend abrupt de scădere. După decizia de rupere a USL, PNL-ul a pierdut capital electoral semnificativ, iar Crin Antonescu a ieşit practic din calculele pentru prezidenţiale.

Cu alte cuvinte, partidele care încearcă revitalizarea dreptei traversează ele însele perioade dificile de criză, ceea ce ridică în mod legitim semne de întrebare cu privire la reuşita proiectului, mai ales că o reunificare completă a dreptei iese din calcul, în contextul ambiţiilor lui Traian Băsescu de a oferi o traiectorie diferită PMP-ului.

În tot acest tablou, rămâne însă abordarea demnă de o cauză mai bună a liberalilor. Dintr-un partid consolidat sub umbrela USL, PNL-ul a ajuns să se milogească de PDL în perspectiva unei fuziunii pe eşicherul de dreapta. Iar vinovat de destinul actual al formaţiunii liberale este exclusiv Crin Antonescu, cel care a pus mai presus de orice orgoliul personal. Atunci atunci când liberalii se vor trezi la realitate şi vor conştientiza căderea partidului lor, va fi deja prea  târziu.