MARKO BELA atacă România: Ce AFIRMAŢII DURE face despre instituţiile fundamentale ale ţării

"În 2015 totuşi autonomia nu ar trebui să fie un subiect foarte delicat. De ce nu am discuta pe problema autonomiei, dincolo de faptul că unii sunt de acord cu aşa ceva, alţii nu? Am citit şi eu interviul ambasadorului Ungariei şi mie mi s-a părut că nu a spus nimic ieşit din comun. Dimpotrivă, astfel de declaraţii au mai existat. Acum 10 ani s-ar fi acceptat fără probleme o astfel de declaraţie sau opinie. Ministerul nostru de Externe, în ultima vreme, se referă la problema minorităţilor parcă am fi în anii '80 sau '90 când s-a considerat că (...) o opinie venită din exterior privind minorităţile este o imixtiune în problemele interne ale unor ţări. Eu am crezut că am depăşit demult această opinie şi această perioadă", a declarat Marko Bela, miercuri, la RFI.

El a subliniat însă că astfel de tensiuni între România şi Ungaria nu sunt în beneficiul niciuneia dintre cele două state.

"Suntem în anul 2015, când în mod foarte firesc ar trebui să existe un dialog pe orice temă, oricât de delicată ar fi considerată acea temă de către unii. Pe de altă parte, nici România nici Ungaria nu au în acest moment interesul unor controverse sau al unor tensiuni între cele două ţări. Trăim într-o perioadă când, în acest spaţiu al Europei, de fapt în întreaga Europă, ar fi nevoie de o colaborare foarte strânsă tocmai pe problema etnică. Am văzut foarte bine ce se întâmplă în Ucraina, care este situaţia cu imigranţii peste tot. Într-o astfel de perioadă nu avem nevoie să creăm în mod artificial astfel de situaţii conflictuale şi nici Ministerul nostru de Externe nu are dreptate când respinge orice opinie privind situaţia maghiarilor din România", a afirmat Marko Bela.

În opinia sa, în acest moment nu există un dialog oficial româno-ungar, în condiţiile în care, susţine parlamentarul UDMR, ar fi nevoie de o "colaborare strânsă" între cele două state.

"Au avut loc cândva, la începutul anilor 2000, (...) şedinţe comune ale celor două guverne, care (...) au fost foarte utile după părerea mea fiindcă ne-au dat ocazia să facem un inventar al colaborării, să căutăm căile de cooperare. După aceea nimic. De ani de zile nu mai există o astfel de cooperare, nu mai sunt şedinţe comune între cele două guverne. Sporadic există o colaborare, mai ales pe dezvoltare infrastructurală, pe proiecte ale Uniunii Europene, dar nici acolo aşa cum ar trebui", a adăugat Marko Bela, citat de Agepres.

Luni dimineaţă, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, ca urmare a interviului recent acordat de ambasadorul ungar, Zakonyi Botond, pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Nagy Karoly Zoltan, context în care s-a arătat că partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale.

"În cadrul discuţiei, partea română şi-a exprimat dezacordul puternic faţă de conţinutul declaraţiilor făcute de ambasadorul Zakonyi Botond cu privire la ansamblul relaţiilor bilaterale româno-ungare. Acestea demonstrează, o dată în plus, faptul că partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relaţie bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO", arăta MAE într-un comunicat.