Mihai Viteazu îl bate pe Suleyman

Conform celui mai recent sondaj INSCOP, Imperiul Otoman este considerat de 76,1% din populația României drept cel mai rău vecin istoric pe care l-a avut țara noastră. Prin contrast, 61% dintre români sunt de părere că ţara noastră a avut cele mai bune relaţii de vecinătate cu Serbia/Iugolsavia. În acelaşi clasament, al doilea ”vecin bun” pentru România este considerată Bulgaria (60,9%). Cu alte cuvinte, cele două state care și-au construit formațiunile statale târziu și în raport cu care nu am avut conflicte majore (cu excepția Bulgariei, după războaiele balcanice) sunt singurele care întrunesc opinii pozitive din partea majorității populației. Ceilalţi vecini cumulează un capital negativ în referenţialul românilor.

Imperiul Otoman este urmat în clasamentul vecinilor istorici rău văzuţi de Ungaria/Regatul Ungariei (71,2% din populație), Imperiul Habsbugic (62,3% din populuțaie este de această părere) și Rusia/Imperul Ţarist, conform opiniilor a 58,1% dintre români. Dacă în cazul influenţelor ruseşti şi maghiare era de aşteptat ca românii să exprime sentimente negative, surprinde totuşi ponderea mare a populaţiei care consideră ca influenţa habsburgică a fost una nefastă.

În ceea ce priveşte ierarhia evenimentelor istorice valorizate de români, prima poziţie în clasament este ocupată de Marea Unire de la 1918, cu 43,1% dintre opţiuni. Urmează schimbarea de regim din 1989, apreciată de 17,5% dintre cetăţeni. De remarcat totuşi ca momente de prim-plan în istoria ultimului secol a României, precum aderarea României la Uniunea Europeană (10,4% din opţiuni) sau instalarea regimului comunist (3,5% din opţiuni) nu sunt plasate de români în fruntea topului evenimentelor istorice remarcabile.

Sondajul INSCOP testează în mod inedit şi preferinţele românilor pentru personalităţile istorice. Astfel, 95% dintre respondenţi consideră că Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare au fost deopotrivă cei mai importanţi. Clasamentul este continuat de Mircea cel Bătrân, valorizat de 92,3% dintre români, la egalitate cu Alexandru Ioan Cuza. Pe poziţiile imediat următoare sunt plasaţi Vlad Ţepeş (89,7%) şi Constantin Brâncoveanu (78%).

În echivalentul feminin al topului personajelor istorice importante, prima poziţie îi revine Reginei Maria, cu (71,1%), urmată de Ecaterina Teodoroiu (66,7%). Pe a treia poziţie se află Regina Elisabeta, soţia regelui Carol I, cu 64,1%. Ea este urmată de Ana Ipătescu (47,2%), eroină a Revoluţiei de la 1848, Elena Cuza (45,2%), soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi Elena Lupescu (31,5%), partenera de viaţă a lui Carol al II-lea.

Trebuie precizat că indicatorul „importanţă” nu măsoară popularitatea, ci măsura în care, în percepţia respondenţilor, personalităţile testate şi-au pus amprenta asupra asupra istoriei. Cu toate acestea, o parte dintre respondenți probabil că nu au făcut diferența între popularitate și rolul jucat de fiecare personalitate în istoria românilor.