Mişcarea Populară se umflă-n pene

Perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din primăvara anului 2014 animă deja liderii formaţiunilor politice. S-a dat startul unei adevărate sarabande a calculelor în care partidele şi politicienii care le compun avansează tot felul de estimări, prognoze şi scenarii de evoluţie cu privire la scrutinul din luna mai. De multe ori însă, ţintele stabilite de către partide, prin liderii lor, nu au niciun temei real. Sunt aruncate pe piaţă scoruri extrem de optimiste, în ciuda faptului că majoritatea formaţiunilor ce vor fi angrenate în alegerile europarlamentare se află pe tendinţe evidente de scădere. Cu alte cuvinte, nu există niciun fel de argument care să justifice – într-o formă sau alta – ambiţiile declarate ale partidelor de pe scena politică internă.

În acest context, cele mai disproporţionate calcule în raport cu situaţia reală aparţin reprezentanţilor PMP. Deşi apărut de numai câteva luni pe scena politică internă, Partidul Mişcarea Populară, prin vocea lui Adrian Papahagi, nu ezită să susţină un scenariu pe care nu-l cred probabil nici cei mai optimişti “populari”. Astfel, vicepreşedintele PMP ne avertizează că formaţiunea din care face parte va obţine un scor peste aşteptări.

“Mişcarea Populară va lua un scor cu două cifre la europarlamentare. Prima (cifră - n.r.), probabil, din păcate, va fi 1, dar a doua va fi destul de mare. Nu ştiu cât, dar va fi mare. În primul rând, o să vedeţi ce garnitură vom alinia. În al doilea rând, fiindcă avem mesaj şi fiindcă totuşi ne ancorăm într-o tradiţie de curaj a dreptei, pe care, din păcate, astăzi a rămas singur să o apere Traian Băsescu. Ei bine, noi suntem falanga lui Traian Băsescu care vine din spate şi duce mai departe acest program de reformă", a afirmat joi, la Alba Iulia, Adrian Papahagi, prezent la inaugurarea sediului organizaţiei judeţene Alba a PMP.

Chiar şi pentru un discurs festivist, prilejuit de inaugurarea unui nou sediu în teritoriu, discursul lui Adrian Papahagi este evident exagerat. PMP nu are nici măcar filiale în toate oraşele importante, nu are activ de partid, nu are experienţă organizatorică, nu are lideri, nu are notorietate. Ce-i drept, PMP beneficiază de aportul unui Traian Băsescu, care, deşi erodat, este implicat trup şi suflet în acţiuni de campanie menite să aducă puncte electorale noului partiduleţ. Însă chiar şi aşa, este insuficient pentru a pretinde un scor cu două cifre la europarlamentare.

Abordarea fantezistă a vicepreşedintelui Papahagi are cel mai probabil alte considerente. După ce a ratat intrarea în Parlament sub umbrela ARD în decembrie 2012, liderul PMP îşi doreşte un scor cât mai mare al “popularilor”, sperând că va prinde un loc în Parlamentul European. Realitatea este însă că, statistic, PMP nici măcar nu există în peisajul politic, fiind cotat în marja de eroare a tuturor sondajelor de opinie.

Astfel, partidul înfiinţat din ambiţia lui Traian Băsescu şi care va fi cât de curând transformat oficial în vehiculul electoral al Elenei Udrea poate considera că un scor de 5% la scrutinul pentru PE mai mult decât mulţumitor. Dacă îl va obţine.

Aceeaşi retorică ultra-optimistă domneşte şi în tabăra PPDD. Partidul înfiinţat de Dan Diaconescu îşi propune un scor de 20% în alegerile europarlamentare. Obiectivul este cel puţin caraghios, în condiţiile în care parlamentarii „poporului” fug pe capete din partid şi se refugiază prin celelalte partide parlamentare. Din cei 66 de parlamentari pe care PPDD îi avea la începutul primei sesiuni parlamentare, au mai rămas numai 47 de parlamentari, adică 18 senatori şi 29 de deputaţi. Dacă luăm în calcul şi dispariţia OTV de pe scena media, vehiculul electoral al PPDD, planurile formaţiunii lui Dan Diaconescu devin evident iluzorii. Singura miza va fi aceea de a trece pragul electoral astfel încât să-i asigure fondatorului OTV un loc eligibil în Parlamentul European.

Fiindcă, în mod real, PPDD este cotat la numai 6% în mai toate sondajele, pe un trend pronunţat de scădere. Iar dacă ritmul plecărilor din PPDD se va menţine, nu este exclus ca formaţiunea lui Dan Diaconescu să se destrame până la anul.

Nici în curtea PDL aritmetica politică nu concordă cu situaţia reală. Democrat-liberalii îşi propun, conform declaraţiilor lui Vasile Blaga şi Cătălin Predoiu, un scor de 25% în alegerile pentru PE. Optimismul nu are nici în acest caz susţinere, dacă luăm în considerare că formaţiunea este cotată la 17% în cele mai optimiste sondaje şi în jur de 14-15% în cele mai multe cercetări sociologice. Ţinta propusă de conducerea PDL are însă ca motivaţie nevoia unei mobilizări puternice, în condiţiile în care PMP vizează cucerirea aceluiaşi electorat de dreapta pe care se bat şi democrat-liberalii. Cu alte cuvinte, din disputa PDL-PMP s-ar putea ca ambele partide să înregistreze eşecuri de proporţii în raport cu socotelile iniţiale.

În pofida visurilor de preamărire ale PMP, competiţia pentru Parlamentul European din primăvară se va da, cele mai probabil, între patru partide. Sau mai bine spus, între un partid dominant, adică PSD-ul, cotat la aproximativ 40%, şi celelalte trei, care sunt, în ordine, PNL, cotat undeva la 20-22%, PDL cu aproximativ 15% şi UDMR, cu aproximativ 5%, formaţiunea maghiară fiind la limita pragului electoral care să-i permită accederea în Parlamentul European.

În cazul PSD, cota de aproximativ 40% în sondaje privind intenţia de vot la europarlamentare este explicabilă în primul rând prin gestionarea corectă a principalelor teme ale guvernării, cu premierul Ponta în poziţia de prim-ministru. Spre deosebire de celelalte partidele care şi-au propus scoruri care mai de care mai mari la scrutinul pentru PE, Victor Ponta a mizat pe cartea echilibrului. Astfel, preşedintele social-democrat nu a vorbit despre maximizarea scorului de 40%, ci de posibilitatea ca PSD să obţină cea mai bună performanţă în alegerile europarlamentare din 2007 şi până în prezent.

În ceea ce priveste poziţionarea PNL, actuala conducere pare încremenită în proiectul prezidenţiabilului Antonescu. Într-un limbaj mai puţin colocvial, a vorbi cu obstinaţie pe tema Antonescu preşedinte, când PNL are mai întâi de trecut testul europarlamentarelor, e ca şi cum ai pune carul înaintea boilor.

Până la alegerile parlamentare au mai rămas ceva mai mult de opt luni, iar strategiile partidelor sunt încă în faze incipiente. Dacă formaţiunile politice nu vor trata cu maximă responsabilitate acest scrutin, iar ambiţiile nu vor fi ponderate prin calcule realiste, există riscul ca tocmai partidele care visează la rezultate uriaşe să fie cele mai dezamăgite în urma votului românilor.