Miza reală a restricţionării plăţilor în numerar

Cabinetul Ponta mai face încă un pas important în direcţia combaterii evaziunii fiscale. Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare.

Conform prevederilor cuprinse în actualul proiect, limitarea plăţilor în numerar se extinde şi la alţi operatori economici în afară de persoanele juridice, şi anume la persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică. Plafonul zilnic maxim este de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi. De asemenea, încasările şi plă­ţile zilnice în numerar vor fi limitate tot la 5.000 lei/per­soană în cazul operaţiunilor efectuate de agenţii economici către sau de la persoane fizice, în timp ce operaţiunile de încasare în nume­rar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice vor fi limitate la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană.

În pofida încercărilor din zona opoziţiei de a discredita proiectul privind plafonarea plăţilor în numerar, în realitate vorbim de măsuri foarte importante, prin intermediul cărora este vizată reducerea tranzacţiilor “la negru”. Direct vizaţi de aceasta măsură sunt comercianţii din pieţe, dar şi firmele şi persoanele fizice care fac tranzacţii de mii de euro, cu banii în geantă.

Măsurile nu-i vor afecta pe cetăţenii de rând ai României, mai ales că este greu de crezut că românul obişnuit face constant tranzacţii în numerar de peste 5000 de lei/zi. În schimb, proiectul va încuraja un comportament corect în cazul acelor cetăţeni şi agenţi economici care şi-au făcut un obicei în a înşela sau prejudicia statul.

De altfel, efectuarea tranzacţiilor prin intermediul băncilor înseamnă alinierea României la standardele existente în majoritatea statelor UE, acolo unde plăţile cash pentru perfectarea unor înţelegeri comerciale sunt de mult eliminate.

Cu alte cuvinte, adresabilitatea noilor măsuri este legată de descurajarea celor tentaţi să păcălească statul. Fiindcă reducerea tranzacţiilor le negru şi implicit a evaziunii va aduce în cele din urmă mai mulţi bani la buget. Pe cale de consecinţă, un grad mai mare de colectare va permite Cabinetului Ponta să redistribuie echitabil fondurile, asigurând finanţarea cuvenită pentru domenii prioritare precum educaţia sau sănătatea.

În lumina acestor argumente, măsurile aprobate de Guvernul Ponta şi trimise spre adoptarea Parlamentului nu vor avea în niciun fel un impact negativ asupra marii mase a populaţiei. În schimb, este de remarcat că Executivul a declarat război total evazioniştilor şi intenţionează să nu mai tolereze practicile care permiteau înşelarea statului.