Dupa metodologia europeană, PIB-ul României este şi mai mare decât credem

La finalul anului trecut, bilanţurile din economie ofereau motive justificate de optimism. România sub Guvernul Ponta a performat pe întreaga plajă de indicatori macroeconomici, în condiţiile în care măsurile pe zona fiscală au dat rezultatele scontate, disciplina bugetară a permis impunerea unui model eficient al guvernării, iar politicile de stimulare a economiei au condus la o creştere a volumului de investiţii în ţara noastră. Toate acestea au fost roadele unei guvernări responsabile, care a ţintit recâştigarea stabilităţii economice. Iar vestea cea mai bună este aceea că în 2013 s-a consolidat o fundaţie pe care se poate construi sănătos în anii următori, ceea ce înseamnă că rezultatele bune din economie vor fi palpabile şi resimţite de populaţie în ceea ce înseamnă creşterea nivelului de trai.

În acest tablou favorabil se încadrează şi evoluţia PIB. România a avut, la nivelul anului 2013, cel mai mare Produs Intern Brut de după 1989, de 148 miliarde de euro, cu o creştere anuală de 3,5%. PIB-ul este astfel mai mare inclusiv faţă de cel de la nivelul anului 2008, 139,8 miliarde euro. Numai pe ultimul trimestru al anului trecut Produsul Intern Brut a crescut cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu perioada similară din 2012. Aceste performanţe au fost posibile, pe de o parte, datorită fluxului investiţional şi revirimentului economic, iar, pe de altă parte, graţie tendinţei favorabile în ceea ce priveşte colectările. Veniturile bugetare colectate de ANAF la nivelul anului 2013 au ajuns la 159,594 miliarde de lei. Suma este nu doar corespondentă programului de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor, dar chiar o depășește ușor. Mai mult, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012, s-a constatat o creștere a programului de încasări cu 3,67%.

Veste bună este însă aceea că datele deja pozitive în privinţa PIB pe anul 2013 vor fi recalculate de INS conform noii metodologii a Uniunii Europen ESA 2010, potrivit presedintelui INS, Tudorel Andrei. "Vor fi o serie de schimbări la nivelul valorii PIB pentru 2013. Aceste schimbări nu se datorează unor inadvertenţe introduse de statistică, ci exclusiv aplicării noii metodologii", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe, preşedintele Institutului.

În fapt, UE a modificat recent metodologia de calcul a PIB, pornind de la faptul că, în ultimii 20 de ani, au avut loc schimbări majore care au impact în economie – creşterea rolului tehnologiei informaţiei, al activelor intangibile, proprietăţii intelectuale şi serviciilor. Principala modificare introdusa de ESA 2010 este ca sumele pentru cercetare şi dezvoltare vor fi considerate investiţii şi nu cheltuieli curente. De asemenea, cheltuielile pentru echipamentele militare vor fi considerate drept investiţii. Astfel, metodologia ESA 2010 va înlocui vechea formulă de calcul a Produsului Intern Brut, ESA 95.

Comisia Europeană estimează ca impactul modificării este unul diferit în randul statelor membre în primul rând din cauza variaţiilor care există între statele membre privind cheltuielile alocate cercetării şi dezvoltării. Cel mai important, conform CE, urmare a acestei modificări, datele privind creşterea PIB-ului Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei şi României vor fi mai mari cu zero până la un punct procentual. Cele mai semnificative revizuiri sunt aşteptate în cazurile Finlandei şi Suediei, ale caror PIB ar putea fi modificat în plus cu patru până la cinci procente din PIB.

Desigur, impactul modificării formulei de calcul a PIB nu are doar relevanţă statisatică, ci vine să confirme o dată în plus performanţele înregistrate de ţara noastră sub guvernarea Cabinetului Ponta. Fiindcă dincolo de creşterea PIB, care va fi pusă şi mai clar în evidenţă graţie metodologiei ESA 2010, România a bifat şi o serie de alţi parametri care asigură premisele favorabile pe palierul macroeconomic.

În plan investiţional, România a bătut un nou record, investiţiile din economia autohtonă depăşind 10 miliarde de euro în 2013, cu premise favorabile şi pentru 2014. În termeni nominali, anul 2013 a fost cel mai prosper din acest punct de vedere, în condiţiile în care din 1989 şi până în prezent nu a mai fost consemnată o dinamică atât de favorabilă. Vorbim atât despre investiţii directe cât şi despre investiţii angajate pe baza de acorduri si memorandumuri cu diferite companii. Dintre reperele principale ale planului de investiţii, merită menţionate cele derulate de Daimler, Bosch, DeLonghi, Pirelli, Michelin, Lufkin, Huawei sau ZTE, aflate în diferite stadii de implementare.

Totodată, rata de absorbţie a fondurilor europene reprezintă unul dintre domeniile la care România a progresat enorm. La preluarea guvernării de către USL, România avea un grad de absorbţie al fondurilor europene în jurul valorii de 7%. La finalul anului 2013, rata de absorbţie a atins 33,47%, iar după primul trimestru din 2014, suma totală rambursată de către CE a ajuns 44,51% din alocarea totală pentru perioada 2007-2013. Mai mult, în bugetul pe 2014 sunt prevăzute cofinanţări importante astfel încât România să atragă alte miliarde din fonduri europene.

Un alt capitol la care România a obţinut rezultate dintre cele mai bune este creşterea economică. Astfel, economia României a crescut în 2013 cu 3,5%, pe primul loc la acest capitol în rândul ţărilor UE. Conform estimărilor analiştilor din piaţă, şi pe anul în curs este aşteptată o creştere economică de aproximativ 2-2,3%.

România stă foarte bine şi la capitolul deficit bugetar. Conform ultimei rectificări operate de Cabinetul Ponta la finalul anului 2013, deficitul era situat la 15,9 miliarde de lei. Astfel, ţara noastră a încheiat anul cu un deficit de 2,5%, iar ţinta de deficit convenită pe 2014 cu FMI şi CE este de 2,2%. Cert este însă că România înregistrează astfel cel mai mic deficit bugetar de dupa intrarea in UE din 2007.

În aceeaşi tendinţă pozitivă pentru economie se înscrie şi rata inflaţiei. Conform prognozei BNR, rata inflaţiei pe 2014 este estimată la 2,5%. La nivelul anului 2013, România a înregistrat una dintre cele mai mici rate ale inflaţiei din istorie, de numai 1,6%.

Toate aceste date care se constituie în argumente solide în favoarea politicilor şi măsurilor economice adoptate de Cabinetul Ponta. Iar la adăpostul stabilităţii politice, guvernarea exercitată de noua majoritate coagulată în jurul PSD are toate şansele să continue aceeaşi tendinţă favorabilă macroeconomic şi în următorii ani, în acord cu aşteptările românilor.