Nivelul cheltuielilor de personal, subevaluat în Strategia Fiscal-Bugetară 2014-2016

Consiliul Fiscal constată că, în pofida recomandărilor sale anterioare, lipseşte în continuare o prezentare explicită a ipotezelor privind variaţia câştigului salarial mediu şi a numărului de salariaţi din sectorul bugetar care fundamentează traiectoria cheltuielilor de personal la nivelul intervalului acoperit de SFB 2014-2016, dar şi ipotezele privind remuneraţia medie pe angajat şi numărul de salariaţi la nivelul întregii economii.

Nivelul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, care include în perioada 2014-2016 sumele aferente obligaţiilor salariale ale statului faţă de anumite categorii de salariaţi din sectorul bugetar investite cu titlu executoriu în urma unor sentinţe judecătoreşti definitive, rămâne nemodificat comparativ cu varianta anterioară a strategiei.

"Eliminând influenţa sumelor aferente acestor titluri executorii, anvelopa salarială este prevăzută a creşte cu 2,76% în 2014, 2,63% în 2015 şi cu doar 0,5% în 2016 (an electoral), valori care, în lipsa unor reduceri importante ale numărului de salariaţi în sectorul bugetar în anii următori, implică rate anuale de creştere ale salariului mediu în sectorul bugetar situate sub inflaţia medie prognozată luată în considerare în construcţia bugetară (3,3% în 2014, 2,8% în 2015 şi 2,5% în 2016) şi substanţial inferioare celor implicite din sectorul privat, ceea ce apare ca fiind puţin plauzibil. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal îşi menţine opinia anterioară potrivit căreia nivelul cheltuielilor de personal în perioada 2014-2016 apare drept subevaluat", se arată în analiză.

În privinţa cheltuielilor bugetare, SFB 2014-2016, comparativ strategia anterioară (2013-2015), prevede unele realocări între capitolele cheltuieli bugetare, concomitent cu o diminuare a cuantumului cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat în 2015, majoritatea capitolelor de cheltuieli rămânând însă nemodificate. Astfel, în primul an acoperit de aceasta, comparativ cu nivelurile din varianta anterioară a strategiei fiscal bugetare, sunt diminuate capitolele 'alte transferuri' (minus 501,8 milioane lei) şi cheltuieli de capital (minus 8,3 milioane lei), în contrapartidă fiind crescută alocarea aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii (plus 510,1 milioane lei), fără ca totalul cheltuielilor să fie afectat.

Reducerea cu 0,2 puncte procentuale de PIB a ţintei de deficit bugetar din 2015 (de la 1,8% din PIB în SFB a 2013-
2015 la 1,6% din PIB în varianta curentă) este realizată pe seama reducerii cheltuielilor totale cu 1.392,5 milioane lei, fiind diminuate alocările pentru capitolele 'alte transferuri' (minus 1.001,7 milioane lei), precum şi sumele alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (minus 964,3 milioane lei), concomitent cu o majorare a cheltuielilor pentru bunuri şi servicii cu 573,5 milioane lei. 

La nivelul anului 2016, aflat dincolo de orizontul acoperit de versiunea anterioară a strategiei fiscal bugetare (SFBa 2013-2015), însă acoperit în Raportul privind situaţia macroeconomică în anul 2013 şi proiecţia acesteia în perioada 2014-2016 asociat Legii bugetului de stat pe anul 2013, reducerea ţintei de deficit bugetar este propagată (minus 0,2 pp din PIB, de la un nivel iniţial de 1,8% la 1,6% din PIB), fiind, de asemenea, realizată pe seama reducerii alocărilor aferente altor transferuri (în acelaşi cuantum ca în anul anterior, respectiv minus 1.001,7 milioane lei) şi proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (minus 1.207,6 milioane lei), concomitent cu suplimentarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 739,8 milioane lei.

"Textul strategiei nu descrie însă măsurile specifice care fundamentează reducerile substanţiale planificate ale alocărilor pentru capitolele bugetare mai sus menţionate. De asemenea, intrările din fonduri post-aderare şi alocările pentru proiecte cu fonduri rambursabile post-aderare se condiţionează reciproc: în condiţiile în care estimările privind absorbţia de fonduri europene nerambursabile nu se modifică, este dificil de explicat în ce măsură este posibilă reducerea cheltuielilor de cofinanţare şi/sau a cheltuielilor neeligibile pentru finanţare europeană aferente proiectelor cu finanţare nerambursabile de implementat, fără ca aceasta să afecteze implementarea acestor proiecte şi implicit obţinerea alocărilor de fonduri nerambursabile postaderare", se menţionează în analiza Consiliului Fiscal.