Strategia fiscală a Guvernului: reducerea presiunii fiscale pe cei cu venituri mici si mediul de afaceri

Guvernul a făcut publică miercuri Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016, lucru care a început deja să genereze o anumită agitație pe scena publică, în condițiile în care documentul prevede explicit introducerea cotei de impozitare diferențiată, cel mai mare nivel al acesteia fiind însă de 16%. Adică, actualul nivel al cotei unice va fi cel mai mare nivel al impozitului diferențiat, urmând ca celelalte trepte să fie de 8%, respectiv de 12%.

Eu, unul, nu cred că ar trebui să fie de fapt mari probleme în cadrul Guvernului, în condițiile în care vorbim despre un document elaborat într-un minister controlat de liberali, iar impozitarea de acest tip a fost asumată în programul de guvernare. De altfel, am constat deja că ministrul nominalizat al Finanțelor, Eugen Nicolăescu, a reafirmat susținerea PNL pentru această măsură.

Prin urmare, dincolo de politică, merită să analizăm la cald ce aduce de fapt strategia fiscală bugetară a Guvernului.

În primul rand, vorbim despre continuarea eforturilor de reducere a presiunii pe cei cu venituri mici, prin:

• indexarea pensiilor cu 3,75%;

• creşterea salariului minim cu 12,5%;

• creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.

  Vedem așadar ca măsura de reducere a ratelor, lansată de curând, este parte a unui pachet mai larg care are menirea de a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși dintre români.

  În al doilea rând, strategia fiscală bugetară duce mai departe viziunea Guvernului de a ajuta, treptat, mediul de afaceri și de stimulare a investițiilor străine, printr-o politică de reducere prudentă a fiscalității în care pilonii de bază sunt:

• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin măsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru.

• Analizarea posibilitatii de reducere a cotei standard de TVA pentru perioada  2014-2016 pe măsura imbunatăţirii  colectării veniturilor bugetare.

• Scutirea câştigurilor de capital pentru favorizarea societăţilor de tip holding;

• Schimbarea anului fiscal diferit de cel calendaristic, pentru reducerea regulilor de administrare a impozitului.

  Viziunea Guvernului pentru următorii doi ani este, până la urmă concordontă cu ceea ce a fost realizat de la preluarea mandatului, începând cu anul 2012. Atât componenta social-democrată, cât și componenta liberală a USL și-au luat într-un fel partea leului.

• Au fost reîntregite salariile bugetarilor;

• Au crescut pensiile – pentru prima oara dupa 3 ani;

• A crescut salariul minim cu 15%, a crescut venitul minim garantat;

• S-au platit arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) de peste 2,6 miliarde lei pentru medicamente,

• S-au platit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autoritatilor locale;

• A crescut substantial absorbtia fondurilor europene, datorita cresterii cheltuielilor de cofinantare precum si a imprumuturilor din trezorerie pentru prefinantare, de la 8% in mai 2012 la 34% in prezent.

• A fost acorda un sprijin substanțial sectorului de IT.

  Evident nu mi-am propus aici să fiu exhaustiv ci doar să punctez câteva elemente pentru a arăta existența unui echilibru între cele două planuri ale guvernării.

  Sper ca problemele din cadrul USL să nu afecteze evoluțiile din plan guvernamental,  iar angajamentele din acest document să nu rămână pe hârtie din această cauză. De asemenea, sper ca jocul politic să nu ducă la răzgândeli, și spuns asta cu gândul că unii liberali mai exaltați ar putea considera că nu mai este în avantajul lor să dispară cota unică, chiar dacă de fapt asta ar înseamna o reducere a taxelor.