Noul Cod silvic, aproape de finalizare

Domeniul silvic reprezintă pentru România o problemă veche și spinoasă, pentru care s-a încercat găsirea celor mai bune soluţii de către guvernele ce s-au perindat la conducerea statului. Cel mai sensibil dintre subiectele ce ţin de acest domeniu este cel al defrişărilor necontrolate ce au avut loc în România în ultimii 20 de ani.

Retrocedările efectuate de statul român au dus la tăierea ilegală a câtorva zeci de milioane de metri cubi. Acestor tăieri ilegale li se adaugă furtul de lemn din pădurile României. Nivelul de defrişare la care s-a ajuns la ora actuală este de trei hectare pe oră, după cum arăta un studiu al Greenpeace dat publicităţii în 2012.

Situaţia existentă la acest moment în România a făcut ca formularea unui nou cod silvic să reprezinte o necesitate. Săptămânile trecute, ministrul Apelor şi Pădurilor a anunţat că noul Cod silvic a fost finalizat, urmând să fie transmis ministerelor spre avizare.

Ministrul Apelor şi Pădurilor a precizat că noul act legislativ va fi modificat în mod radical. Principalele prevederi vizează înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea mai bună a micilor proprietăţi, sprijinul acordat agenţilor economici pentru prelucrarea primară a lemnului în România, dar şi compensaţii acordate proprietarilor care nu îşi pot exercita dreptul de proprietate în siturile Natură 2000.

Necesitatea înăspririi legislaţiei silvice rezultă şi din rapoartele Curţii de Conturi, care în perioada 1990 – 2011 a cuantificat în România tăieri ilegale de 80 de milioane de metri cubi, valoarea masei lemnoase ridicându-se la 5 miliarde de euro.

Schimbarea în mod radical a actualului Cod silvic era necesară mai ales că în multe judeţe defrişările au scăpat de sub control, de multe ori fiind făcute cu încuviinţarea autorităţilor, aşa cum arăta ministrul Apelor şi Pădurilor. Controalele efectuate de autoritățile centrale nu fac decât să scoată la lumină tot mai multe cazuri de tăieri ilegale.

În vederea realizării unei legislaţii adecvate la realităţile actuale din domeniul silvic, cooperarea dintre autorităţi este un lucru recomandat. În procesul modificării Codului silvic un rol important îl are Romsilva, autoritate care se ocupă de gestionarea fondului forestier din România. Reprezentanţii acestei autorităţi au declarat recent că au o serie de menţiuni cu privire la noul Cod, însă consideră că acestea se pot rezolva printr-o cooperare între părţile implicate.

Reducerea fenomenului defrişărilor va aduce statului român o serie de beneficii. Pe lângă cele de ordin economic, creşterea veniturilor din prelucrarea lemnului printr-o gestionare mai bună a masei lemnoase, un alt beneficiu este dat de reducerea calamităţilor naturale. Zonele în care defrişarea s-a desfăşurat în mod haotic suferă acum consecinţe grave de fiecare dată când nivelul de precipitaţii este ridicat. Aceste zone sunt în fiecare an afectate de alunecări de teren şi de inundaţii.

Asumarea de către actualul guvern a rezolvării acestui fenomen este cu atât mai salutară cu cât legea din 2005 a făcut ca Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor aproape un milion de hectare de pădure, fără a avea delimitată suprafaţa unde trebuie să fie pădurea în posesie.

Măsura luată de guvern prin formularea noului Cod silvic trebuie să fie susţinută de campanii de împădurire. Astfel de campanii au avut deja loc în România. Prin reducerea tăierilor abuzive şi creşterea nivelului de împădurire, România poate reduce decalajul faţă de celelalte state ca suprafaţă împădurită. România ocupă în acest moment locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%.