O veste bună din punct de vedere economic, care nu merită îngropată de agitaţia politică

Pe undeva este de înţeles apetitul televiziunilor pentru senzaţional şi scandal, direct proporţional cu ştirile care reflectă zona economică de exemplu şi care vizează în special un public avizat, categorie care nu înglobează însă şi informaţiile negative, unde mai e o pâine de mâncat.

Din păcate consumatorii de ştiri s-au divizat într-o majoritate sceptică bine ghiftuită cu lozinca românii nu sunt în stare de nimic şi în gruparea cârcotaşilor de serviciu care vând pe piaţă iluzia că laptele este negru şi economia pedelaeaza în gol sau deloc. Ghinon şi mare jale pentru aceştia din urmă, dacă există un domeniu în care România chiar a evoluat în ultima perioada şi viitorul sună bine acela îl reprezintă economia.

Mai întâi de toate trebuie subliniat că macrostabilitatea atât de hulita de Robin Huzii din breaslă este indispensabilă, piatră de temelie în construcţia oricărei noi structuri, mai cu seama că România îşi reintră în drepturi din punct de vedere economic. Guvernanţii au dezintubat pacientul care respiră singur cu ajutorul unui plămân şi jumătate, mai exact doar motorul agriculturii a început să tureze, în timp ce industria îşi numără supravieţuitorii după masacrul de după 1990.

Apoi nivelul scăzut al inflaţiei, creşterea PIB, gradul de absorbţie al banilor europeni, lista poate continua, nu sunt doar nişte date statistice, ele au constituit contragreutatea cu care s-a realizat echilibrul financiar, precum şi grila de start în marele premiu spre mult dorita creştere a nivelului de trai.

Deunăzi, Oficiul European de Statistică a dat publicităţii evoluţia comerţului cu amănuntul din România. Potrivit Eurostat, ţara noastră înregistrează a doua mare creştere dintre statele membre UE, după Luxemburg, în comparaţie cu anul 2013. Clasamentul arată astfel: Luxemburg (cu 12,9% mai mult faţă de anul precedent), România (10%), Estonia (7,8%) şi Franţa (4,9%); la polul opus, cele mai mari scăderi sunt în Slovenia (minus 2,6%), Finlanda şi Malta (ambele cu minus 1,5%). La nivel comunitar, în zona Euro, comerţul cu amănuntul a urcat cu 2,4%, în timp ce în restul statelor UE s-a înregistrat o creştere de 2,5%.

Indiciul unui consum ridicat nu poate fi decât de bun augur, românii şi-au recăpătat încrederea dar şi o parte din prejudiciul cauzat de politicile anterioare de austeritate. De aceea nici feedback-ul Băncii Naţionale nu a întârziat să apară, BNR a redus dobânda cheie cu 0,25%, aceasta aşezându-se la cota de 3,25. Tot în săptămâna curentă BNR a anunţat că menţine nivelul rezervelor minime obligatorii la 16% pentru pasivele în valută şi la 12% pentru lei. Asistăm aşadar la o invitaţie la împăcare între piaţa bancară şi potenţialii clienţi, cu Palatul Lipscani pe post de Cupidon. Resuscitarea consumului începe să fie palpabilă, sectorul agricol se află la al doilea an performant, procesul de reindustrializare prinde încet, încet contur. Acestea sunt ştirile care nu merită nicidecum să fie îngropate de agitaţia politică.