Oficial ne merge bine

Astfel, după ce INS a confirmat că trendul de creștere a fost menținut și în trimestrul al II-lea, ultimele date statistice arată că România stă din ce în ce mai bine și la capitolul deficit comercial. Conform INS, deficitul comercial a continuat să se reducă în primele șapte luni ale anului, ajungând în iulie la 3,12 miliarde euro.

Mai exact, exporturile FOB realizate în perioada ianuarie-iulie au totalizat 124,07 miliarde lei (28,19 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 137,81 miliarde lei (31,32 miliarde euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (7,7% la valori exprimate in euro), iar importurile au scăzut cu 0,8% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate in euro). Rezultă astfel o scădere de 2,23 miliarde euro a deficitul comercial al României în primele șapte luni ale anului 2013.

Tendința tot mai accentuată de reducere a deficitului comercial trebuie pusă în legătură cu creșterea producției industriale înregistrată în aceeași perioadă. Pe primul semestru al anului, industria a crescut cu 1,1% și și-a majorat activitatea cu 3,9%, contribuind la formarea PIB cu 30,9%. După cum arată datele furnizate de către INS, mare parte din producția industrială a luat calea exportului. Astfel, ponderile cele mai importante în structura exporturilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,5%), respectiv alte produse manufacturate (33,6%).

Aceste date sunt cu atât mai importante pentru România cu cât, o perioadă îndelungată, exporturile românești au fost dominate de bunuri cu un grad scăzut de manufacturare. Iată însă că, pe măsură ce măsurile de stimulare a industriei produc efecte, structura exporturilor României începe să se schimbe și vindem pe piețele străine tot mai multe produse cu un grad ridicat de manufacturare.

Or, cu cât un produs trece printr-un proces mai complicat de producție, cu atât veniturile obținute de către stat din TVA sunt mai mari. Ca urmare, creșterea exporturilor și ponderea tot mai ridicată pe care o au produsele cu un grad ridicat de prelucrare în cadrul acestora confirmă procesul de însănătoșire al economiei românești, creând premise suplimentare pentru ca la sfârșitul anului România să înregistreze un deficit la bugetul general consolidat mai mic.

Vorbim însă deocamdată despre premise și nu despre certitudini. Iar în acest sens trebuie ținut seama că economia românească este încă fragilă, putând suferi în orice moment o inversare a tendințelor actuale de creștere. Ca urmare, pentru perioada următoare, prioritatea absolută ar trebui să fie menținerea unui climat cât mai predictibil și stimulativ pentru economie și abandonarea conflictualității sterile, care ar putea să îndepărteze investitorii, determinându-i să se reorienteze către alte piețe.