UPDATE Cum arată noua Constituţie după dezbaterea a peste 500 de amendamente

Comisia pentru modificarea Constituţiei a finalizat marţi proiectul Constituţiei, urmând ca miercuri să dea votul final pe texul fundamental. Ce a ieşit din dezbaterile Comisiei se poate vedea AICI.

'Chiar dacă pe parcursul activităţii noastre am fost deseori criticaţi cu privire la soluţiile pe care le-am adoptat, personal vreau să subliniez modul extrem de constructiv şi de responsabil în care am colaborat cu toţi membrii Comisiei, precum şi buna credinţă care ne-a animat pe toţi pe parcursul acestei colaborări. De asemenea, se cuvine să mulţumim Forumului Constituţional pentru modul profesionist în care a organizat activitatea. Într-un interval relativ scurt, acesta a reuşit să pună la dispoziţia Comisiei un material coerent, extrem de util, care s-a constituit într-un ghid de lucru foarte important. Personal nu cred - aşa cum am mai declarat deja, că există amendamente mai importante decât altele în dezbaterile legate de revizuirea Constituţiei. Aflându-ne oarecum la finalul primei etape ale acestui demers, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României cred că se cuvine să evidenţiem câteva dintre modificările de substanţă pe care noua propunere de revizuire a Constituţiei le va conţine'', a subliniat vicepreşedintele Comisiei parlamentare speciale, senatorul social-democrat Ioan Chelaru, într-o declaraţie remisă AGERPRES.

O primă modificare importantă a Constituţiei are în vedere crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, care însă să valorifice şi să integreze tradiţia românească. 'În acest sens, am introdus un nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni, care să includă actualele judeţe şi să deschidă accesul administraţiei publice locale la fondurile europene. În opinia noastră, apariţia regiunilor ar urma să pună în operă principiul descentralizării administrative, prin crearea unor unităţi administrativ teritoriale de dimensiuni mai mari sub aspect teritorial şi al populaţiei, având o capacitate sporită în gestionarea problemelor cetăţenilor; introducerea regiunilor va permite, în egal măsură, racordarea administraţiei locale la beneficiile de care se bucură România în calitate de stat membru al Uniunii Europene', a argumentat senatorul social-democrat.

Un al doilea aspect care face obiectul revizuirii, inclusiv al propunerii de modificare a Legii fundamentale, îl constituire îmbogăţirea regimului juridic al drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale. 'În acest sens, dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la apărare, inviolabilitatea domiciliului, protecţia vieţi intime, familiale şi private, secretul corespondenţei şi dreptul la proprietate sunt doar câteva dintre drepturile fundamentale al căror conţinut normativ a fost modificat şi/ sau completat', a precizat vicepreşedintele Comisiei parlamentare speciale.

Reconfigurarea atribuţiilor autorităţilor publice şi delimitarea clară a raporturilor dintre acestea reprezintă o altă modificare esenţială a Constituţiei care implică: întărirea rolului Parlamentului, de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare care, la rândul său implică modificarea competenţelor celor două Camere, simplificarea procedurii legislative, diminuarea la 300 a numărului de parlamentari, modificarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la exercitarea mandatului parlamentar, în special în sensul evitării traseismului politic, întărirea controlului parlamentar; stabilirea fără echivoc a raporturilor constituţionale dintre Guvern şi preşedintele României, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea statului român în relaţiile internaţionale; diminuarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea în cascadă, fără limită, asupra unor legi şi, totodată, restricţionarea regimului juridic al delegării legislative. 

Reconfigurarea atribuţiilor autorităţilor publice şi delimitarea clară a raporturilor dintre acestea în viitoarea Constituţie mai implică, în ceea ce priveşte raporturile dintre Parlament şi Executiv - modificarea regimului constituţional al moţiunii de cenzură şi al angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. Astfel, în cazul în care Guvernul îşi va pierde încrederea Parlamentului, acesta va adopta moţiunea de neîncredere constructivă, prin care va indica el însuşi care este persoana cea mai potrivită pentru a deveni prim-ministru, precum şi elementele principale ale programului politic al viitorului Cabinet.