Parlamentul European reîncepe ancheta asupra închisorilor CIA în statele membre. România, printre ţările investigate

Decizia a fost luată în urma dezvăluirilor făcute de Senatul SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European. Deputaţii cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzaţii şi să îi urmărească penal pe cei vinovaţi.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie ”dezvăluie fapte noi care confirmă acuzațiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autoritățile acestora și funcționari și agenți ai serviciilor lor de securitate și de informații au fost complici la programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanțiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţine europarlamentarii.

Ca urmare a noilor probe, Parlamentul ”îi încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe și, în special, a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind „presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri” și de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an”, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Această anchetă va presupune, de exemplu, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informații în statele membre unde există acuzații că au fost centre secrete CIA de detenție și culegerea tuturor informațiilor și probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupție în legătură cu programul CIA. Printre aceste ţări se numără şi România, Polonia, dar şi Lituania. 

Parlamentul își exprimă ”consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operațiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputații subliniază ”concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia ”metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obținerea unor informații care să împiedice alte atacuri teroriste”.

Citeşte şi: Dezvăluiri despre deţinuţii din închisoarea CIA din România: "Nu voiam ca ei să înnebunească"

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. Europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

România, printre ţările care ar fi găzduit închisori CIA

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de "interogare în forţă" ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009. Atunci, Washington Post a relatat că România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post. Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri. În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţie române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional. Totodată, MAE a precizat că nu pot fi ignorate "alegaţiile" aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

Citeşte şi: Decizia lui Ponta legată de închisorile CIA din România