Pentru Andrei Marga criza de la ICR este doar vârful aisbergului
Nori grei i se adună deasupra capului lui Andrei Marga, președintele ICR. Cel care odinioară a pășit ferm și cu dreptul în institut, anunțând public că se confirmă jaful la drumul mare de sub conducerea lui H.R. Patapievici, acum are la rândul lui de dat un răspuns lămuritor cu privire la managementul defectuos al ICR.
Pe lângă valul de nemulțumire și acuzele privind stilul dictatorial de a conduce instituția, Andrei Marga se confruntă și cu acuze serioase, care ridică mai mult decât un simplu semn de întrebare. Chiar și demersul acestuia, de a cere suplimentarea bugetului ICR în baza, se pare, a unor înțelegeri prealabile cu Ministerul Finanțelor. Andrei Marga afirmă că, la adoptarea bugetului pe 2013, Ministerul Finanţelor Publice şi preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat i-ar fi cerut să nu se opună propunerii de buget "căci bugetul va fi rectificat la proxima rectificare". Până aici totul este destul de clar. Ceea ce rămâne în ceață și aruncă astfel o umbră de îndoială reprezintă tot o declarație a președintelui ICR, care intră în conflict cu ce afirma despre situația preluată de la fosta conducere a ICR.
Andrei Marga motivează în cererea de suplimentare că ICR ar avea nevoie de 15 milioane de lei în plus, deoarece prin bugetul pentru anul 2013, de 29.116.000 lei, inferior celui din anul precedent, de 43.000.000 lei, ICR a fost deja constrâns să comprime unele activități. Păi nu despre bugetul precedent se afirma în Raportul preliminar al ICR și Curții de Conturi publicat pe site-ul instituției în februarie 2013 că a fost jaf? Despre ce comprimare este vorba atunci, a jafului? Care ar trebui decomprimat acum, cu 15 milioane de lei? Chiar și fără să amintim această umbră de îndoială, putem spune că doleanța lui Marga vine de-a curmezișul politicii de control financiar strict pe care premierul se vede constrâns de Comisia Europeană să o implementeze și care este singura strategie capabilă să stopeze exact genul acesta de pierderi financiare care slăbesc capacitatea statului român de a implementa politici de protecție socială la standarde europene.
Situația este cu atât mai delicată cu cât în mass media au apărut relatări despre Raportul de activitate al ICR depus la Senat care ar fi atât de incomplet și defectuos conceput încât Comisia de Buget-Finanțe a Senatului a refuzat să discute actul venit de la ICR.
Atacurile intelectualilor din diaspora, în speță ale autorilor germani de origine română, care nu sunt dispuși să-i ierte lui Andrei Marga recentele dezvăluirile privitoare la colaborarea acestuia cu Securitatea, nu fac decât să toarne gaz peste focul ce riscă să-i mistuie acestuia întreaga sa credibilitate politică.