Pentru Pleșu, 10 ani în slujba lui Băsescu atârnă mai greu ca cei 7 ani de acasă

Deși îl numește chiar din titlu ”maestre” și reamintește încă din deschiderea articolului atât diferența notabilă de vârstă, cât și admirația proprie pentru meritele artistice ale unuia din ultimii reprezentanți ai ”generației de aur”, Andrei Pleșu nu se sfiește în cele ce urmează să-l urecheze strașnic pe distinsul senior pentru îndrăzneala acestuia de a-și fi exprimat public sprijinul pentru candidatura primului-ministru Victor Ponta. ”Ofensa” care i-a căzut atât de greu la stomac fostului ministru al Culturii nu este nici singulară și nici ieșită din tiparul uzual al unor astfel de mesaje. În condițiile în care Victor Ponta este la ora actuală singura alternativă politică viabilă la regimul Băsescu, nu este deloc surprinzător că seniorul Beligan își exprimă speranțele și susținerea... În zona culturală mai sunt numeroși alți oameni de scenă sau de litere și-au exprimat de-a lungul timpului antipatia extremă față de Traian Băsescu. Să ne amintim doar de Draga Olteanu Matei, de Victor Rebengiuc sau, de ce nu, Mircea Diaconu – ajuns din spirit combativ până în forul legislativ european.

Citeşte şi: Mesajul lui Radu Beligan pentru susţinerea candidaturii lui Victor Ponta

De ce nu ar avea domnul Beligan dreptul unei opțiuni politice publice, același în fond de acela de care se bucură din plin chiar domnul Pleșu? Cel puțin Radu Beligan afișează o evoluție constantă, în antiteză cu distinsul ”cenzor” Pleșu, care s-a contrat cu Băsescu pe subiectul propulsării Elenei Udrea în ierarhia Palatului Cotroceni, iar acum se complace în serviciul președintelui prin stilul propagandistic servil menționat în rândurile de mai sus? Din ceea ce scrie Pleșu rezultă doar că admirația sa ar avea un soi de valoare contractuală unilaterală: o dată ce-ai fost ”admirat” de Andrei Pleșu, chiar și la vârsta fragedă de 17 ani, ești dator să acționezi (sau să te abții) toată viața doar în sensurile dorite de acesta. Ne întrebăm dacă actorul Radu Beligan a intuit vreodată ce preț constrângător va avea de plătit mai târziu pentru admirația adolescentului Pleșu.

Radu Beligan nu i-a făcut nici servicii, nici favoruri lui Traian Băsescu și se subînțelege că nu a primit funcții sau alte avantaje din partea acestuia. Nu putem afirma același lucru și despre fostul culturnic băsist, Pleșu. De ce-l trage unul pe celălalt de urechi și nu exact invers, ne scapă... Probabil că, prin recenta sa implicare scandaloasă în lupta propagandistică, Pleșu a intrat deja într-o zonă de umbră și dispreț în care, dacă nu se insultă un actor de valoarea și vârsta lui Beligan, nu-l mai bagă nimeni în seamă... După zece ani în slujba mai mult sau mai puțin remunerată a lui Băsescu, este chiar o formă extremă de tupeu să dai lecții celor care gândesc altfel și să te erijezi într-un fel de agent de circulație care nu știe decât de prioritatea de dreapta și amendează samavolnic orice opinie venită dinspre stânga... Nu știm ce crede distinsul Radu Beligan, dar nouă ni se pare că prețul pierderii admirației unui astfel de personaj este fix pagubă-n ciuperci.