PERICOLUL URIAŞ care cuprinde Europa: care sunt efectele sale

Deflaţia, o scădere susţinută a preţurilor, poate avea efecte negative asupra economiei, încurajându-i pe consumatori să amâne achiziţiile în speranţa că vor obţine preşuri mai mici, agravând astfel tendinţa de scădere a preţurilor.

Germania, cea mai mare economie europeană, a raportat marţi o creştere armonizată a preţurilor de consum de doar 0,1% în luna iunie 2015 comparativ cu iunie 2014 şi o scădere de 0,2% comparativ cu luna mai 2015. În Marea Britanie, preţurile de consum au stagnat în luna iunie, ceea ce înseamnă cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii 25 de ani. De asemenea, în zona euro preţurile de consum au înregistrat o scădere anuală de 0,4%.

În România, în luna iunie inflaţia anuală a intrat în teritoriu negativ (-1,6%), pentru prima dată după 1989. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat că este important ca populaţia să nu perceapă această scădere ca fiind deflaţie.

Datele statistice scot în evidenţă faptul că băncile centrale de pe întregul continent nu reuşesc să stimuleze inflaţia, în pofida faptului că au inundat piaţa cu lichidităţi prin reducerea dobânzilor de referinţă şi programe de relaxare monetară. În plus, faptul că preţurile la materiile prime, în special la petrol, sunt în scădere datorită unei combinaţii de factori precum încetinirea economică a Chinei, ar urma să conducă în timp la o nouă scădere a inflaţiei.

'Acest fenomen este deosebit de îngrijorător, în special în zona euro, unde există în continuare capacităţi de producţie neutilizate. Există un risc real ca această situaţie să devină una prelungită', a declarat Jennifer McKeown, economist şef pentru Europa la Capital Economics.

În luna mai, producţia industrială în zona euro a înregistrat o scădere de 0,4%, mult sub creşterea de 0,1% preconizată de analişti.

Băncile centrale din Europa se confruntă în prezent cu o dilemă în sensul că sunt obligate să continue să injecteze lichidităţi în economiile lor, pentru a stimula inflaţia şi creşterea economică, însă, până acum, nu obţin decât rezultate minore de pe urma fondurilor injectate pe piaţă.

Banca Centrală Europeană a lansat un program de cumpărare de active în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, însă, chiar şi aşa, inflaţia în zona euro nu ar urma să revină în apropiere de nivelul de 2% urmărit de BCE înainte de 2018. În aceste condiţii, Jennifer McKeown se aşteaptă ca BCE să majoreze sau extindă programul de achiziţii de active pentru a evita continua scădere a preţurilor.