Pierde biserica din încrederea publică?

Dintre aceste trei organizații, cea mai interesantă evoluție în sondaje a avut-o Biserica, care la începutul lui 2013 a scăzut pentru prima dată sub pragul de 70% în ceea ce privește încrederea românilor. În prezent, încrederea în BOR se situează, în majoritatea sondajelor de opinie, în jurul valorii de 63-65%, sub Armată și pompieri. Deși această valoare pare impresionantă, să nu uităm că vorbim despre o organizație care, la jumătatea anilor 90, se bucura de sprijinul a 85-90% dintre români.

Printre sociologi există o zicală conform căreia, odată instalată, o tendință în evoluția percepției publice pe un anumit subiect este foarte greu de modificat. În acest caz, situația în care se află Biserica Ortodoxă Română este dificilă, din moment ce vorbim de o depreciere a încrederii în această instituție ce durează deja de ceva timp. În ultimii ani și pe fondul crizei economice, percepția societății românești despre BOR s-a înrăutățit constant și ca urmare a anumitor gesturi făcute de Biserică.

De exemplu, la mijlocul lunii noiembrie, Patriarhia a trimis o scrisoare către mai multe Consilii Judeţene (CJ) şi Locale din ţară prin care solicita un ajutor pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului din Capitală. În majoritate, autoritățile județene și locale au răspuns negativ, iar presa a relatat pe larg acest fapt. Desigur, mesajul transmis atunci de mass-media a fost unul defavorabil Catedralei și Patriarhiei, accentul fiind pus pe ideea că BOR a cerut încă o dată fonduri pentru un proiect care nu aduce niciun benficiu real societății, dar care înghite foarte mulți bani publici. Faptul că se apropiau și sărbătorile de iarnă nu a făcut decât să întărească acest mesaj defavorabil conducerii Bisericii Ortodoxe. De fapt, dincolo de a fi cel mai mare proiect al Patriarhiei, Catedrala Mântuirii Neamului s-a transformat într-o problemă de imagine pentru BOR, proiectul fiind utilizat de criticii Bisericii ca un exemplu pentru tot ceea ce este rău în interiorul acestei instituții.

Astfel, este din ce în ce mai evident faptul că Biserica din țara noastră trebuie să își găsească un nou mesaj gândit să modifice această tendință negativă. Atâta timp cât proiectul Catedralei se va afla în centrul strategiei de comunicare a BOR, atacurile la adresa instituției vor continua. Dincolo de aceste considerente imagologice, apare însă o întrebare mai largă legată de nevoia BOR-ului de a se reforma mult mai profund, lucru complicat mai ales că este vorba de o instituție care prin definiție este extrem de conservatoare. Miza finală este însă aceea că, dacă actualul trend se menține, BOR își poate pierde în câțiva ani relevanța pe care o are în societatea românească.

În 2013, Papa Francisc a fost numit de către Time Magazine “Persoana Anului”, noul conducător al Vaticanului susținând că principala misiune a Bisericii trebuie să fie întrajutorarea între oameni, nu sporirea patrimoniului și puterii instituției. Păstrând proporțiile, un comportament asemănător cu cel al noului suveran pontif ar putea reprezenta o manieră prin care Biserica Ortodoxă Română să își îmbunătățească credibilitatea, dar, în prezent, acest lucru este greu de realizat deoarece vorbim de o percepție negativă deja împământenită în mintea românilor.