Ponta: sunt prea mulţi care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul

"Codul insolvenţei este un proiect vechi început de pe vremea mandatului domnului ministru Predoiu. Săptămâna viitoare îl adoptăm şi pe acesta (...) Avem nevoie de Codul insolvenţei pentru că sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul. Nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile, şi e normal ca ceilalţi care plătesc taxe să spună "Noi de ce le mai plătim când altul care ne dă lecţii cum trebuie organizată România nu plăteşte nicio taxă?". E vorba despre însănătoşirea economiei, de combatarea evaziunii fiscale ascunsă sub haina insolvenţei şi de fraudarea intereselor unor societăţi private. Sunt foarte multe societăţi private care, când au de încasat facturi, se trezesc că beneficiarul intră în insolvenţă şi rămân cu paguba", a menţionat şeful Guvernului, conform Agerpres.

Proiectul noii legi a insolvenţei a fost lansat în dezbatere publică pe 2 septembrie.

Prin acest proiect de lege se propune o soluţie integratoare, incluzând într-un singur act normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere.

Potrivit proiectului de act normativ, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă aşa cum se întâmplă în prezent, iar în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente - prin 'manipularea' grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

Acţiunile incidentale (fond şi apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.