ARB: Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

"Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare", a precizat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, citat de Agerpres.

În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. 'O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii', a afirmat Dănescu.

El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. 'Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare', a susţinut Dănescu.

Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.

"Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare", a afirmat Bordea.

El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.

Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.

Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. 'Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei', a spus Grosaru.

Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.