Ponta, ţintă pentru Rusia. Va fi Iohannis solidar sau va pleda în continuare pentru dependenţă faţă de ruşi?

Federaţia Rusă consideră "iresponsabile" şi "inacceptabile" mai multe declaraţii făcute de premierul român, Victor Ponta, la momentul desemnării sale în postura de candidat la prezidenţiale. Într-un comunicat oficial emis marţi de Ministerul de Externe de la Moscova se arată că: "după cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova".

Citeşte şi: Premierul Victor Ponta dezvăluie strategia privind independenţa energetică a României şi Moldovei

Din start trebuie precizat că, dincolo de tonul comunicatului Ministerului rus de Externe, mai degrabă adecvat diplomaţiei sovietice din anii 50’ decât unui stat ce se vrea modern, premierul României nu a făcut nicio declaraţie legată de unirea politică şi administrativă a României cu Republica Moldova. De fapt, spre deosebire de alţi politicieni români care au tot utilizat iresponsabil discursul unionist, şeful executivului de la Bucureşti a fost adeptul sprijinirii vecinilor noştri de peste Prut în drumul european pe care s-au angajat și a realizării unirii prin integrarea Moldovei in UE, ceea ce reprezintă de altminteri și poziția oficială a statului român.

Desigur, pentru ruşi, dorinţa Republicii Moldova de a intra în UE şi, implicit, eforturile Bucureştiului de a susține acest parcurs, reprezintă o ameninţare la ceea ce Moscova consideră spaţiul tampon de care are nevoie în relaţia sa cu Vestul. Tocmai în această cheie trebuie interpret şi atacul diplomaţiei ruse la adresa premierului român.

Însă, dincolo de faptul că întreaga situaţie reprezintă o provocare la adresa României, declaraţia fără precedent a Federaţiei Ruse trebuie discutată şi în contextul competiţiei electorale pe cale să înceapă în ţara noastră. În acest caz, cea mai suspectă atitudine rămâne cea a lui Klaus Iohannis, care până acum nu a avut nicio poziţie oficială în ceea ce priveşte comunicatul emis de diplomaţia rusă.

În loc să se solidarizeze cu premierul României faţă de un atac al Federaţiei Ruse la adresa unei poziţii oficiale a statului român, Klaus Iohannis tace. Statul român consideră că consideră că intrarea Republicii Moldova în UE reprezintă o manieră prin care se va clarifica şi problema unirii, din moment ce între cele două ţări nu vor mai exista practic graniţe. În contextul în care, în eventualitatea în care va deveni preşedinte, Klaus Iohannis va deveni unul din actorii responsabili de politica externă a ţării noastere, poate că ar fi util să aflăm care este poziţia liderului PNL în raport cu un atac fără precedent la adresa unei ţinte importante a României în plan internaţional.

De asemenea, tăcerea candidatului ACL este cu atât mai ciudată cu cât domnul Iohannis a evitat în repetate rânduri să se declare în mod direct în favoarea independenţei energetice a României, poate cea mai importantă mişcare pe care ţara noastră trebuie să o facă în raport cu Rusia. Luni seară Klaus Iohannis a fost întrebat despre opinia sa legată de ce strategie ar trebui să adopte ţara noastră din acest punct de vedere. Răspunsul dat de liderul PNL a fost unul extrem de ambiguu şi a venit în completarea unei alte declaraţii din luna mai, în care Iohannis s-a exprimat împotriva utilizării resurselor energetice neconvenţionale deţinute de România.

Citeşte şi: Iohannis alege dependenţa energetică

Ca şi lipsa unei poziţii în ceea ce priveşte atacul extrem de dur făcut marţi la adresa României, toate aceste elemente ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte poziţia lui Klaus Iohannis faţă de cea mai mare provocare externă din ultimii ani, adică relaţia cu Federaţia Rusă. Deja liderul PNL a ratat câteva şanse de a se comporta ca un om de stat, preferând în schimb să se eschiveze. Oare la fel se va comporta şi în cazul în care va ajunge preşedinte al României?