Presedintele Băsescu îi jignește pe cei cu alte opțiuni de viață

Un proverb românesc cere ca în viață să lași în urma ta un om, o casă și un pom. Aflat la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, Traian Băsescu s-a apucat să stâlcească în fel și chip sensul acestei vorbe din bătrâni. Conform președintelui, se pare că în viaţă trebuie făcute două lucruri: "să ai copii şi să ai pământ". Nu numai că în proverbul inițial nu este vorba nicăieri de pământ, ci de un simbol ușor mai metafizic, acela al plantării puiului de om și a puietului de pom, dar spiritul la care se făcea referire în vechime este cu totul altul. Ce fel de casă crede Băsescu că trebuie ”lăsată în urmă”?

Din vremuri imemoriale, casa este simbolul gospodăriei, a muncii, se referă la construcție și, ca atare, nu poate fi vorba nici de casa din Mihăileanu pe care primarul Băsescu și-a acordat-o în derâderea legii, nici de vila Dante pe care președintele Băsescu era cât pe ce s-o înhațe, renovată și pusă la punct pe fonduri publice. Din cele mai vechi timpuri, ca și casa amintită, moșia se construia și se moștenea din moși-strămoși. Au rămas consemnate prea puține inginerii financiare în care vreun vodă și-a tras pârloagă din vistieria publică. Cu știința noastră, n-a rămas nicio poveste despre domnitori care să-și facă afacerile sub pavăza propriilor odrasle. Or, la aceeași conferință, Băsescu a mai subliniat o dată că în privința devenirii sale latifundiare el a fost ”capul răutăților”. În curând va avea ocazia și pretextul juridic să explice exact această expresie și în fața magistraților români, cărora le-a dat lecții de dresură preț de două mandate (a se vedea ieșirile publice ale președintelui împotriva judecătorilor și procurorilor prin 2005).

Dincolo de aceste cât se poate de reale probleme, Traian Băsescu mai are unele care țin de completa sa inabilitate - chiar și după zece ani la Cotroceni - de a-și intra în rolul unui președinte de țară modern. Această funcție presupune o toleranță de tip occidental care lui Băsescu îi este complet străină. Nici prin cap nu i-a trecut președintelui că nu are nici dreptul, nici căderea - ca președinte al tuturor românilor – să dea lecții de viață ex catedra unor oameni care, mulți dintre ei, au alte opțiuni de viață.

Prin democrații mai răsărite președintele se canonește să mențină instituția prezidențială perfect neutră în probleme cum ar fi drepturile minorităților sexuale și inserția lor în societate, în corpusul administrativ și – mai nou- chiar în armată. La noi, în schimb, de dragul unui calambur ieftin și a unui discurs supt din degetul mic, Traian Băsescu îmbracă mițoasa medievală în locul costumului de președinte.

Despre lăudăroșenia președintelui referitoare la sutele de hectare nu se știe cum comasate la Nana, nici nu merită să mai pomenim. Acestea sunt o sfidare în obrazul tuturor românilor care în aceeași perioadă au cerut credite agricole de la banca de stat CEC și au fost refuzați...