Preţurile scad şi inflaţia e stabilă
Potrivit INS, preţurile au scăzut cu 0,34% în luna iulie comparativ cu luna precedentă, iar inflaţia o coborât la 4,41%. Trendul descrescător se datorează ieftinirii mărfurilor alimentare cu 1,62%.
Zilele trecute am avut surpriza, plăcută recunosc, să cumpăr o franzelă obişnuită de 300 de grame cu doar 70 de bani. Instantaneu m-a străfulgerat gândul - cineva chiar se ţine de cuvânt. Îmbucurător este că o parte din producătorii din morărit şi panificaţie au ieftinit deja produsele cu 10-15 procente (fenomen concret în mediul rural), înaintea intrării în vigoare la 1 septembrie a reducerii taxei pe valoarea adăugată pentru grâu, făină și pâine.
Deunăzi, cifrele Institutului Naţional de Statistică confirmă că preţurile de consum sunt în scădere, iar inflaţia anuală a ajuns la minimum ultimelor 12 luni. Potrivit INS, preţurile au scăzut cu 0,34% în luna iulie comparativ cu luna precedentă, iar inflaţia o coborât la 4,41%. Trendul descrescător se datorează ieftinirii mărfurilor alimentare cu 1,62%. De asemenea, evoluţia inflaţiei se încadrează în recenta prognoză estimată de Banca Naţională. BNR a modificat în jos traseul procesului inflaţionist - acesta va stagna la maxim trei procente la finele anului. Anterior, banca centrală vorbea de 3,2%. Mugur Isărescu: “Probabil că la sfârşitul lui septembrie, să zicem chiar mai devreme, inflaţia va intra în interval, intervalul de variaţie în jurul ţintei multianuale de 2,5% şi se va menţine în acest interval până la sfârşitul perioadei de proiecţie, în trimestrul II 2015.”
Neîndoielnic, aportul agriculturii a fost decisiv în determinarea acestor cifre bune. Guvernul USL a mirosit bine că acest domeniu, acoperit de buruienile indeciziilor cabinetului Boc, are un potenţial substanţial. Răspunsul la întrebările analiştilor cârcotaşi la decizia premierului din toamna lui 2012, când a injectat 100 de milioane de euro în sectorul agricol, vine la momentul oportun. Trompetele băsiste vedeau la acea vreme o înţelegere în favoarea lui Dan Voiculescu, preşedintele de onoare al Partidului Conservator având business-uri în zona agro-alimentară. Argumente firave, realitatea este alta şi din fericire palpabilă în portofelul fiecăruia dintre noi atunci când mergem la piaţă.
Ghidate după zicala “pune viță, bea Gheorghiţă”, gurile rele se căznesc mai nou să ne spună că actualul Executiv nu se deosebeşte de cel pedelist, rezultatele economice fiind cel mult mediocre. Miopia opoziţiei şi a presei obediente preşedintelui nu se vindecă uşor, în pofida semnalelor clare primite de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană sau alte instituţii care nu pot fi acuzate de partizanat. Lucrurile nu sunt aşa de simple, nu poţi face performanţă peste noapte, este indispensabil însă să ai stabilitate şi predictibilitate. În această conjunctură, trebuie cântărită decizia Palatului Victoria de a reduce TVA la produsele de panificaţie. Măsura vine după efortul bugetar din toamna trecută şi precede o alta care va viza reducerea TVA la lapte şi carne.
Scăderea preţurilor la alimente la mijlocul lui august, în plină caniculă, este semnul că lucrurile nu se vor opri aici. Românii vor profita după mulţi ani de preţuri accesibile în ceea ce priveşte coşul zilnic. Cantitativ dar şi calitativ, recolta atinge vârful de producţie în septembrie-octombrie şi prima decadă a lui noiembrie. În concluzie, putem să ne bucurăm de o cămară îndestulată la preţuri modice.
Ştirile orei
si pentru asta,nu se da in laturi de la nimic injositor...
si se apara zicand ca scopul scuza mijloacele rudimentare...
•Executia veniturilor bugetare in primele 6 luni ale anului arata o nerealizare semnificativa, de peste 6,5 miliarde lei fata de programul aferent primului semestru
• Cele mai mari nerealizari de venituri fata de program au fost inregistrate in cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) si veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
•Pe partea de cheltuieli, un grad de realizare semnificativ sub asteptari s-a inregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) si la alte cheltuieli de natura investitiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectand o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investitiilor planificate.
•Pe partea de venituri fiscale, cea mai slaba performanta s-a inregistrat la impozitul pe profit, incasarile la acest capitol scazand cu 5,5% fata de semestrul I 2012, fiind cu 827 milioane lei mai mici decat programul semestrial.
•Evolutia negativa a fost determinata atat de regularizarile efectuate la impozitul pe profit de catre bancile comerciale, dar si de o evolutie foarte slaba a incasarilor de la agentii economici nefinanciari (crestere de doar 0,2% fata de aceeasi perioada a anului 2012, fata de o crestere prognozata in bugetul initial pe 2013 de 8,3% fata de 2012), acestea din urma fiind influentate negativ de performanta financiara slaba a companiilor.
•A doua cea mai slaba performanta pe partea de venituri fiscale s-a inregistrat in cazul accizelor, incasarile fiind cu 713 milioane lei mai mici decat programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), cresterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub cresterea de 10,4% proiectata in bugetul initial pentru 2013, in conditiile in care in 2013 au fost majorate accizele la bere, tigarete si motorina si cursul de schimb va