Dosarul Referendumul. Liviu Dragnea este aşteptat vineri la Curtea Supremă

Vineri, instanţa se va pronunţa pe cererile depuse la termenul din 6 decembrie 2013 de Liviu Dragnea, prin care acesta a solicitat ca dosarul său să fie restituit la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale.

Printre motivele invocate atunci de avocatul său, Marian Nazat, a fost şi acela că procurorii i-au încălcat lui Dragnea dreptul la apărare deoarece nu i-au prezentat întreg materialul de urmărire penală.

De asemenea, avocatul s-a plâns că Lucian Papici, procurorul de la DNA care a finalizat dosarul Referendumul, a fost lipsit de imparţialitate prin afirmaţiile pe care le-a făcut în cadrul unui interviu, ceea ce arată că procurorul a dorit cu orice preţ să-l trimită pe Liviu Dragnea în judecată.

Pe de altă parte, avocaţii celorlalţi 74 de inculpaţi au cerut ca dosarul lor să fie disjuns de cel al vicepremierului, deoarece în opinia lor faptele acestor inculpaţi nu au legătură cu acuzaţiile care i se aduc lui Liviu Dragnea, aşa că ar trebui judecaţi separat de Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

'Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale', precizează DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai precizează DNA.