Programul de guvernare USL continuă

Astfel, angajarea Cabinetului Ponta asupra programului politic ce urmează a avea loc marţi în Parlamentul României vizează, în principal, două paliere. Pe de o parte, vorbim despre o actualizare a programului de guvernare pe care USL-ul şi l-a asumat în decembrie 2012, în acord cu noile evoluţii de la nivelul societăţii. Pe de altă parte, este vorba despre o reafirmare a noii majorităţi parlamentare în sensul continuării acelor măsuri – în special pe palierul economic şi social – menite să consolideze revirimentul economiei şi să aducă bunăstare pentru toţi românii.

Prin urmare, abandonul PNL nu schimbă cu nimic priorităţile noii formule guvernamentale, obiectivele rămânând aceleaşi. Ba chiar din contră, cooptarea UDMR la guvernare în locul PNL precum şi susţinerea pe care o va acorda Executivului grupul minorităţilor naţionale vor permite ducerea la bun sfârşit a angajamentelor asumate, în acord cu agenda reală a priorităţilor populaţiei.

Programul politic care urmează sa actualizeze programul de guvernare conţine astfel o serie de măsuri care vin în întâmpinarea voinţei cetăţenilor. Unul dintre punctele-cheie se referă la lărgirea bazei de impozitare, direcţie prioritară pe care premierul Ponta a susţint-o în cei aprope doi ani de guvernare USL. În mod evident, pentru a avea marja necesară unor măsuri fiscale favorabile precum şi pentru sustenabilitatea unor măsuri de creştere a salariilor şi a pensiilor, gradul de colectare la buget trebuie să crească. Iar lărgirea bazei de impozitare vine “la pachet” cu măsuri susţinute de combatere a evaziunii fiscale.

Pe cale de consecinţă, lărigrea bazei de impozitare şi combaterea eficientă a evaziunii vor permite diminuarea CAS-ului, cota progresivă de impozitare unde impunerea maximă va fi de 16%, iar cea minimă de 8%, revenirea la TVA de 19%, facilităţi pentru firmelr care angajează tineri şi persoane peste 45 ani, indemnizaţie de şomaj condiţionată, sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire sau cresterea salariului minim pana la 1100 RON pana in 2016.

Desigur, toate aceste măsuri nu pot fi implementate cumulat şi imediat, ci progresiv, în funcţie şi de rezultatele economice şi de gradul de colectare pe care România îl va înregistra. Un prim reper în acest sens va fi bilanţul primului trimestru din 2014, funcţie de care Cabinetul Ponta îşi va calibra setul de măsuri economice astfel încât să răspundă în mod adecvat aşteptărilor cetăţenilor.

În cel aproape de doi ani cât Cabinetul Ponta s-a aflat la guvernare, România a reuşit să se stabilizeze macroeconomic şi să devină una dintre performele Uniunii la capitolul creştere economică. Prin urmare, este necesar ca măsurile de relaxare fiscală şi creşterile salariale să fie adaptate la realităţile economice şi asumate în mod responsabil astfel încât buna guvernare să continue în aceeaşi parametrii.