Proiectul lui Klaus Iohannis în politica externă – “Nu mă pricep la acest domeniu”

Klaus Iohannis candidat. Pe zi ce trece devine din ce în ce mai evident că Alianţa Creştin Liberală va merge în alegeri pe mâna liderului PNL Klaus Iohannis, politician pe care majoritatea sondajelor îl dau ca principal contracandidat al premierului Victor Ponta. Astfel, devine legitimă discuţia despre cât de pregătit este în realitate acesta pentru funcţia prezidenţială, mai ales că despre calităţile sale se ştie totuşi puţin. Din acest punct de vedere, participarea lui Iohannis la emisiunea Adevărul Live este cât se poate de elocventă.

Din nefericire pentru domnia sa, prima parte a interviului a fost reprezentată de o serie de întrebări legate strict de politica externă a României, domeniu prioritar pentru şeful statului. Întrebările puse de moderator au fost cât se poate de legitime şi au atins subiecte precum viitorul relaţiei dintre România şi aliaţii săi, situaţia din regiune, dar şi anumite poziţii proruse ale vecinilor ţării noastre.

Citeştre şi: Klaus Iohannis: Procesul meu cu ANI nu va avea influenţă asupra alegerilor prezidenţiale

Klaus Iohannis preşedinte. Răspunsurile date de omul care are cea mai mare şansă de a deveni candidatul dreptei au fost cât se poate de plate. Iar aici nu este vorba tonul molcom care a devenit deja marca discursului practicat de Iohannis. În loc de o viziune clară legată de care va fi concepţia preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu strategia externă a României, publicul a putut auzi o serie de platitudini spuse de parcă liderul PNL ar fi redescoperit peste noapte apa caldă.

Fie că a fost întrebat despre relaţia cu NATO şi UE, despre despre situaţia din Ucraina sau despre tendinţele anti-democratice şi anti-europene din Ungaria, răspunsurile lui Klaus Iohannis a fost în linii mari acelaşi cu cel dat atunci când a fost abordată problema tezaurului României de la Moscova: “Nu cred că un candidat la Preşedinţie face bine să emită judecăţi pe acestă chestiune. Să aşteptăm să ajung preşedinte şi vom relua tema atunci.”

Lipsa de opinii în ceea ce priveşte politica externă a României este cu atât mai gravă cu cât principalele responsabilităţi ale preşedintelui, aşa cum sunt ele definite Constituţie, ţin exact de această zonă. Dacă mai adăugăm şi alte elemente precum situaţia complexă din regiune, despre care unii analişti vorbesc ca despre începutul unui nou Război Rece între Est şi Vest, dar şi apropierea anumitor vecini ai României faţă de Moscova, atunci avem motive serioase să ne îndoim de Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale 2014. Viorel Cataramă, candidatul Realitatea TV pentru cursa prezidențială

Alegeri prezidenţiale 2014. Interesant ar fi, de asemenea, ce s-ar întâmpla dacă, pe model american, liderul PNL ar trebui să se confrunte cu principalii contracandidaţi într-o dezbatere de o oră şi jumătate doar pe probleme ce ţin de politică externă. Probabil că după respectiva seară nimeni nu l-ar mai vota pe omul care în prezent reprezintă vârful de lance al dreptei din România.

Din foarte multe puncte de vedere, comportamentul liderilor dreptei faţă de Klaus Iohannis pare desprins din basmul lui Hans Christian Andersen, “Hainele cele noi ale împăratului”. Astfel, toată lumea laudă calităţile primarului de origine germană al Sibiului, toată lumea vorbeşte despre cât de pregătit este el pentru funcţia supremă în stat şi cât de mult bine va face alegerea sa României în plan extern. În schimb, realitatea este mult diferită faţă de această imagine, nimeni din acea parte a spectrului politic neavând curajul de a striga, ca în basm, că Împăratul este gol şi că edilul sibian nu are ce să caute la Palatul Cotroceni.