Reducere CAS. Ce spune în realitate Consiliul Fiscal

Reducere CAS. Cu puțin peste o sută de zile înainte de scrutinul prezidențial, febra electorală începe să cuprindă încet, dar sigur, întreaga societate. Fapt care este desigur perfect normal având în vedere importanța acestor alegeri pentru viitorul României. Lucrurile se schimbă însă când bătăliei electorale îi cad pradă și instituții care, altminteri, ar trebui să aibă o poziție obiectivă.

A devenit de acum evident pentru toată lumea că disputa pe marginea reducerii CAS între președinte, pe de o parte, și guvern și Parlament, de cealaltă parte, reprezintă în realitate ciocnirea dintre două viziuni de dezvoltare diametral opuse, care prefigurează în fond alegerea pe care românii vor trebui să o facă în toamnă. Și iarăși este clar pentru oricine care a urmărit cum decurge această dispută că președintele a jucat murdar, încercând să își impună punctul de vedere printr-un amalgam de manipulări și de atacuri sub centură, menite să activeze fobiile populației legate de reîntoarcerea României la perioada de instabilitate macroeconomică din perioada crizei, respectiv la tăierile de venituri și la majorările de taxe și impozite generate de aceasta.

Citeşte şi: Reducere CAS 2014. Senatul a adoptat reducerea CAS la angajator. Camera Deputaţilor este decizională

Așa stând lucrurile, opinia unor instituții văzute ca fiind independente are în mod firesc o greutate majoră. Ele ar trebui să ”medieze” disputa, restabilind adevărul și aducând astfel clarificările necesare și atât de așteptate de opinia publică. Ceea ce face ca derapajele unor instituții precum Consiliul Fiscal să fie cu atât mai grave și mai dezamăgitoare.

Concret, în contextul rectificării bugetare aprobate de către executiv, Consiliul Fiscal propune o analiză detaliată a situației fiscal-bugetare, atrăgând atenția că noile proiecții nu precizează cum se vor acoperi golurile la buget create de reducerea CAS. Opinia în discuție este însă profund incorectă, din moment ce ea se bazează pe o premisă cu totul eronată.

Rectificare bugetară. Orice student la ASE poate spune după primul an de studiu că bugetul, respectiv rectificările acestuia, se construiesc în baza legilor în vigoare la acel moment. Altfel spus, dacă reducerea CAS ar fi fost promulgată de președinte, cabinetul ar fi trebuit să prevadă încă de la această rectificare sumele necesare acoperirii efortului financiar presupus de intrarea în vigoare a măsurii de la 1 octombrie. Numai că Traian Băsescu a retrimis proiectul legislativ spre reexaminare, ceea ce înseamnă că alocarea unor fonduri pentru acoperirea impactului bugetar pe care îl presupune reducerea CAS ar fi fost ilegală.

Citeşte şi: RECTIFICARE BUGETARĂ. Ce veşti bune aduce rectificarea

Acciza carburanţi. Mai mult, semnele de întrebare pe care Consiliul Fiscal le ridică în legătură cu sustenabilitatea bugetară a măsurii sunt cu atât mai nefirești cu cât, altminteri, aceeași instituție confirmă viabilitatea politicilor fiscal-bugetare ale cabinetului în raport cu colectarea veniturilor, respectiv prognozele privind evoluția acestora. Astfel, la pagina 10 a opiniei formulate de Consiliul Fiscal se afirmă cu claritate că instituția consideră ”proiecțiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste”, ceea ce este în fond și firesc având în vedere că se constată o îndeplinire a programului de încasări la impozitul pe salarii de 97%, iar la TVA de 94% (în ciuda faptului ca taxa de 7 eurocenți la combustibil a intrat în vigoare mai târziu decât se preconizase, iar aceasta intra în baza de calcul a TVA, alături de restul accizelor -care au un nivel de colectare de 97% din programul preconizat).

În plus, pe primele șase luni ale anului, România are un deficit de numai 0,5% din PIB, adică la jumătate față de valoarea care se înregistra în aceeași perioadă a anului trecut, iar în aceste condiții nu există nicio îndoială că vom reuși să ne încadrăm în ținta de deficit de 2,2% convenită cu FMI. Altfel spus, Consiliul Fiscal își demontează singur din punct de vedere fiscal-economic argumentația legată de riscurile reducerii CAS, confirmând în realitate că România are de unde și poate să suporte implementarea unei asemenea măsuri, în condițiile în care previziunile cabinetului legate de venituri se confirmă, iar execuția bugetară lasă loc suficient, fără depășirea țintelor asumate, de majorarea deficitului cu încă 1,7%.

Citeşte şi: Acciza majorată la carburanţi va fi aplicată din aprilie