Leacuri neştiute şi remedii miraculoase din timpuri medievale. La fel de valabile şi azi!

Da si nu. Desigur, daca ne uitam la procedurile medicale pre-moderne, uneori poate fi frustrant. Activitati banale precum spalatul mainilor sau fierberea apei ar fi salvat multe vieti. Si totusi, de mii de ani, oamenii au folosit ingrediente simple si naturale in tratarea bolilor, remedii care au functionat atunci si care au aceleasi efecte benefice si acum, in zilele noastre. Adevarul este ca, in timp ce unele leacuri sunt de-a dreptul absurde sau oribile, multe altele sunt viabile, provocand oroare si apreciere deopotriva, precum si groaza, uimire sau amuzament.

Revista Discover a facut o incursiune in medicina naturista din timpuri stravechi, prezentand un inventar al leacurilor tamaduitoare care au salvat vieti si care dau rezultate si astazi.

Merisoarele, atunci si acum. Merisoarele erau fierte in vin si apa, iar din licoarea obtinuta se trata ulcerul gastric sau problemele la vezica urinara. Ba mai mult, acest remediu oprea hemoragia de orice tip si era prescris pentru afectiuni ale inimii. Acum, uleiul de merisoare, obtinut prin distilarea frunzelor, contine salicilat de metil, similar cu aspirina, fiind un tratament pe termen lung pentru bolile cardiovasculare, actionand ca un antiinflamator.

Melcii, atunci si acum. Melcii erau folositi in tratarea negilor. Se alegeau melcii cu cochilie si se frecau pe negi timp de sapte-opt zile pana treceau in totalitate. Desi mucusul de melc este utilizat in diferite parti ale lumii in scopuri medicale si cosmetice, comunitatea stiintifica are pareri impartite cu privire la eficacitatea acestuia.

Galbenusul, atunci si acum. Galbenusul de ou era un bun tratament pentru arsuri si opariri. Intr-o oala pe foc, se puneau 12 galbenusuri de oua si se lasau un timp pana cand deveneau inchise la culoare. Apoi, se dadeau prin presa si se stoarcea uleiul. Uleiul derivat din galbenusul de ou este intr-adevar foarte eficient pentru arsuri, fiind des utilizat in zilele noastre.

Lingurica, atunci si acum. Aceasta planta era intrebuintata in combaterea afectiunilor scorbutice. Leacul reprezenta un ceai din rozmarin si lingurica care trata gingiile sangerande si putrezite ale suferinzilor de scorbut. Pana sa apara lamaile, ïarba de scorbut" era alimentul de baza pentru marinari, fiind extrem de bogat in vitamina C.